Cele mai mari patru bănci elene, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank, nu vor avea probleme să acopere un eventual deficit de capital descoperit în testele de stres ale BCE, a declarat şeful fondului pentru stabilitate financiară, Anastasia Sakellariou. Banca Centrală Europeană (BCE) efectuează teste de stres în care evaluează calitatea activelor celor mai importante 128 de bănci din zona euro, precum şi capacitatea acestora de a rezista la noi crize.

Necesarul de capital al băncilor din Grecia va fi de până la 25 de miliarde de euro, potrivit estimărilor unor surse din sectorul financiar şi ale analiştilor, relatează Kathimerini. Rezultatele analizei calităţii portofoliilor de credite acordate companiilor sunt mai slabe decât anticipau băncile, iar situaţia este asemănătoare şi în cazul creditelor acordate populaţiei.

Agenţia de evaluare financiară Moody's a apreciat joi că demisia premierului grec Alexis Tsipras ar putea creşte riscul ca Grecia să nu poată respecta ultimul său acord de asistenţă convenit cu creditorii internaţionali, transmite Reuters.

Acţiunile marilor companii europene cresc puternic luni, în urma acordului dintre liderii zonei euro şi reprezentanţii Greciei, pentru negocierea unui al treilea program de susţinere financiară pentru statul elen aflat în pragul falimentului, relatează Bloomberg.

♦ Summitul euro subliniază nevoia crucială de a reclădi încrederea în auto­rităţile greceşti ca premisă pentru un viitor posibil acord privind un program ESM. ♦ Grecia va cere asistenţă continuă (monitorizare şi finanţare) de la FMI din martie 2016.

Fondul de salvare al Greciei a rămas fără şefi, după ce directorul executiv Anastasia Sakellariou, implicată într-un grav scandal de spălare de bani, şi-a dat demisia, iar preşedintele instituţiei, Christos Slavounis, şi-a părăsit funcţia în urmă cu doar două luni, fără a-şi motiva decizia.

Если Вы пропустили вчерашние новости дня, то этот обзор для Вас. Новости экономики Комиссия Минфина вскрыла оферты банков по обслуживанию бюджета Комиссия министерства финансов вскрыла в понедельник конверты с офертами банков на обслуживание государственного бюджета Молдовы. В тендере приняли участие два банка — BC Moldova Agroindbank S.A. и BC Victoriabank S.A, представившие условия, на которых они согласны обслуживать бюджет.

istemul financiar elen are nevoie de capital suplimentar de aproape 20 de miliarde de euro, potrivit unor estimări ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) obţinute de Financial Times, în timp ce Banca Greciei consideră că sunt necesare fonduri de mai puţin de 6 miliarde de euro. Cele mai mari patru bănci din Grecia — National Bank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank — sunt prezente şi în România.

Если Вы пропустили вчерашние новости дня, то этот обзор для Вас. Новости экономики Republica Moldova este lider în cadrul Programului Compact 1 Republica Moldova este lider în cadrul Programului Compact 1. Declarația îi aparține vicepreședintele adjunct al Corporației Provocările Mileniului, în cadrul unei întrevederi cu prim-ministrul interimar, Natalia Gherman.

În anul curent evoluția Bugetului Public Național (BPN) va fi sub un impact negativ puternic, determinat de mai mulți factori interni cât și externi, susțin experții IDIS Viitorul. Analista Angela Secrieru a menționat printre acești factori perspectiva stagnării economice prognozată de instituțiile financiare internaționale pentru Republica Moldova în contextul conflictului militar din Ucraina și unor restricții impuse de Federația Rusă în relațiile economico-comerciale moldo-ruse.

Banca Centrală Europeană (BCE) se aşteaptă ca băncile elene să fie recapitalizate până la sfârşitul lunii iunie, a declarat un oficial al instituţiei, care a spus că BCE nu va comenta rezultatele testelor de stres anunţate de banca centrală a Greciei în această săptămână, transmite Kathimerini. Oficialul BCE a spus că necesarul de capital al instituţiilor financiare elene, evaluat de BlackRock, este responsabilitatea exclusivă a Băncii Greciei, în timp ce Banca Centrală Europeană va anunţa rezultatele propriilor teste de stres în toamna acestui an.

Guvernul elen încearcă să convingă creditorii din zona euro să transforme fonduri destinate iniţial băncilor într-o linie de credit care să ajute ţara să iasă din programul de bailout, au declarat surse apropiate situaţiei, citate de Bloomberg. Oficialii greci au propus crearea unui nou instrument financiar care combină fonduri nefolosite din actualul program de ajutor internaţional cu profiturile făcute din obligaţiuni elene de băncile centrale din zona euro.

Creditorii internaţionali ai Greciei nu doresc să ia în considerare o nouă reducere a datoriei ca un mod de a uşura povara datoriei, a afirmat duminică şeful Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF), Klaus Regling, într-un interviu acordat publicaţiei elene 'Realnews', transmite Reuters. Atena se aşteaptă la noi măsuri de reducere a datoriei de la partenerii din zona euro şi de la FMI, în cursul acestui an, după ce a reuşit să-şi îmbunătăţească situaţia finanţelor şi a înregistrat excedent bugetar, scrie Agerpres.

Instituţiile de credit din Grecia vor trebui să demonstreze că dispun de suficient capital pentru a rezista la încă doi ani de recesiune, variantă considerată scenariul «pesimist» în privinţa evoluţiei economiei ţării, a declarat guvernatorul băncii centrale elene, George Provopoulos.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%. Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

Ministrul de Finanţe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble, a recunoscut marţi, pentru prima dată, că Grecia va necesita de un al treilea pachet de ajutor financiar extern, iar o sursă din Ministerul de Finanţe de la Atena a declarat că noul pachet financiar ar putea fi mult mai mic decât precedentele.

Grecia, focarul crizei datoriilor, s-a întors pe pieţele de finanţare externe, iar Germania îşi arată făţiş susţinerea faţă de guvernul ţării ale cărei probleme ameninţau până nu demult unitatea zonei euro, rata şomajului în statele problemă europene scade, producţia uzinelor avansează, prognozele de creştere economică sunt îmbunătăţite şi chiar cea mai mare ameninţare care planează acum asupra economiilor, inflaţia slabă, este descrisă de oficiali ca o veste bună. Sorţii se întorc în favoarea Greciei şi a zonei euro.

Bancherii din Olanda trebuie să depună jurământ începând din acest an şi riscă sancţiuni, până la excluderea din profesie, dacă vor încălca un cod de etică, practică menită să consolideze încrederea şi să crească gradul de responsabilitate într-o industrie cu active de patru ori cât PIB-ul.

Fondul Monetar Internațional a cerut în mod repetat autorităților moldovene să schimbe politica fiscală în direcția reducerii deficitului bugetar, nu a măririi lui și să ia măsuri pentru a face publică adevărata identitate a proprietarilor de bănci.

Comisia Europeană a propus ca fondul de rezervă de 40 mld. euro actualmente destinat susţinerii balanţei de plăţi a statelor UE nemembre ale zonei euro să fie pur şi simplu convertit într-un fond de rezervă destinat recapitalizării băncilor din aceste state.