Dobânzile la care se împrumută de pe piaţă Germania a atins miercuri un nou minim istoric, obligaţiunile guvernamentale servind drept valori de refugiu în urma evoluţiei slabe a economiei zonei euro, transmite Bloomberg. Germania a vândut obligaţiuni cu scadenţa în august 2014 la un randament mediu de 0,93%, în valoare de 4,1 miliarde de euro (5,2 miliarde de dolari). Este cel mai redus randament de când Bloomberg a început publicarea datelor, în 1993. Investitorii au făcut oferte pentru bonduri de 4,66 miliarde de euro.

Elveţia, un stat ale cărui active financiare sunt luate cu asalt de investitori, şi-a asigurat săptămâna aceasta cele mai mici costuri de finanţare din lume prin obligaţiuni cu scadenţa la zece ani, în timp ce alte ţări europene se pot finanţa pe termen mai scurt la dobânzi ultrareduse sau chiar negative. Pentru unii analişti situaţia este înspăimântătoare deoarece le aminteşte de cei 20 de ani de deflaţie care au îngheţat creşterea economică în Japonia.

Activitatea manufacturieră şi de servicii din zona Euro s-a întărit surprinzător în luna iulie, un indicator al încrederii în planurile anunţate de Banca Centrală Europeană pentru susţinere revenirii economice de la nivelul blocului european, scrie Bloomberg.

Dacă vor să menţină stabilitatea uniunii monetare, ţările din zona euro ar trebui să urmeze exemplul Statelor Unite, unde fiecare stat îşi asumă individual responsabilitatea pentru propria datorie, scrie Hans-Werner Sinn, preşedintele prestigiosului institut de cercetare economică Ifo din Germania, pentru site-ul Project Syndicate. Europa urmează calea mutualizării datoriei, adică a împărţirii poverii între statele care folosesc moneda euro, dar Sinn se întreabă cât de sustenabil este actualul sistem de gestionare a datoriei.

Conform politicii de aprofundarea transparenței în comunicarea externă, Banca Națională reflectă date referitoare atît la sectorul bancar per ansamblu, cît și pe bănci în mod separat Astfel, în Raportul BNM publicat pe site-ul oficial al instituției, este prezentat profitul total al băncilor din Moldova, la situația din 31 august 2014, care constituie 667,6 mil. lei, ceea ce este cu 72,8 mil. lei (– 10%) mai puțin în comparație cu aceeași perioada din anul precedent.

Banca Centrală Europeană (BCE) a îmbunătăţit uşor estimarea privind creşterea economică a zonei euro în 2014, dar a revizuit în scădere prognoza privind inflaţia, a anunţat preşedintele BCE, Mario Draghi. BCE se aşteaptă pentru acest an la creştere economică de 1,2% şi inflaţie de 1%. În decembrie, banca lua în calcul un avans al PIB de 1,1% pentru anul 2014 şi inflaţie de 1,1%.

Inflaţia anuală din zona euro a încetinit în luna august la 0,3%, minimul ultimilor aproape cinci ani, cu mult sub ţinta asumată de Banca Centrală Europeană (BCE). În iulie, preţurile de consum din zona euro au crescut cu 0,4%, potrivit datelor Eurostat prezentate vineri.

Banca Centrală Europeană (BCE) se aşteaptă ca băncile elene să fie recapitalizate până la sfârşitul lunii iunie, a declarat un oficial al instituţiei, care a spus că BCE nu va comenta rezultatele testelor de stres anunţate de banca centrală a Greciei în această săptămână, transmite Kathimerini. Oficialul BCE a spus că necesarul de capital al instituţiilor financiare elene, evaluat de BlackRock, este responsabilitatea exclusivă a Băncii Greciei, în timp ce Banca Centrală Europeană va anunţa rezultatele propriilor teste de stres în toamna acestui an.

România a înregistrat în luna august a doua cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE (1,3%), fiind devansată doar de Marea Britanie şi Austria (ambele cu 1,5%), un nivel ridicat faţă de cel înregistrat la nivelul UE 28, unde rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 0,5%, conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Comparativ cu iulie 2014, inflaţia a crescut în nouă state membre, a rămas stabilă în două ţări şi a scăzut în 17 state membre (inclusiv în România de la 1,5% la 1,3%).

Известный в Молдове и далеко за ее пределами банкир Леонид Талмач приступит к руководству BC Moldindconbank S.A. с 19 января 2015 г. Об этом сообщили корреспонденту «Инфотаг» источники в Национальном банке Молдовы (НБМ), который 20 декабря дал положительное заключение на решение Административного совета (АС) Moldindconbank об избрании председателем его правления Леонида Талмача.

10 companii își licitează proiectele investiționale în fața potențialilor finanțatori în cadrul Târgului Ideilor Eco-Responsabile, ce se desfășoară astăzi în premieră la Chișinău. Proiectele cele mai reușite vor primi finanțare din partea investitorilor prezenți la eveniment – bănci comerciale, fonduri de investiții și parteneri de dezvoltare, care au pus la dispoziția agenților economici un fond de 100 de milioane de lei.

Inflaţia scăzută, stagnarea economică din ţările din centrul şi estul Europei, precum şi programul de stimulare a economiei derulat de Banca Centrală Europeană vor determina ţările din Europa Centrală şi de Est să îşi ducă dobânzile de politică monetară la minime istorice săptămâna aceasta, scrie Bloomberg.

Problema Europei este că Germania nu cheltuie îndeajuns, iar aceasta nu pentru că angajaţii, care n-au prea văzut măriri vizibile de salarii în ultimii zece ani, nu vor să scoată bani din portofel, ci pentru că guvernul de la Berlin nu vrea, deşi economia are nevoie de investiţii şi de o nouă infrastructură, scrie jurnalistul Matt O'Brien pe blogul Wonkblog al publicaţiei americane The Washington Post.

Statele Unite nu dau semne că revin la trendul de creştere anterior crizei, iar economiile avansate riscă «o boală de tip japonez», din cauza politicii BCE în domeniul inflaţiei, a avertizat miercuri Joseph Stiglitz, profesor la Universitatea Columbia şi laureat al premiului Nobel. Japonia este deseori invocată ca exemplu pentru efectele negative ale deflaţiei. După 15 ani de scădere continuă a preţurilor şi stagnare a economiei, ţara a avut nevoie de reformele agresive, controversate, pentru a reveni pe creştere economică.

Aprecierea euro reprezintă un risc la adresa sustenabilităţii redresării zonei euro, a afirmat preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în Comisia pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European, transmite Reuters.

Germania, principalul partener comercial al Estului, a avut un rol important în performanţa economică a ţărilor europene din perioada ianuarie-martie când a compensat stagnarea Franţei şi declinul Italiei, următoarele două cele mai puternice ţări din regiune. Datele anunţate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, pentru trimestrul al doilea arată de data aceasta că economia Germaniei a scăzut, Italia este în recesiune, iar Franţa stagnează deja de două trimeste, astfel că toată zona euro se confruntă cu o frânare a creşterii economice.

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să mențină neschimbată dobânda de politică monetară la nivelul record de 0,25%, pe fondul îngrijorărilor că inflația scăzută ar putea pune în pericol relansarea economică fragilă din zona euro, transmite Reuters. Decizia Consiliului guvernatorilor BCE de a menține nemodificat costul creditului era una așteptată de analiști, în condițiile în care, miercuri, Eurostat a anunțat că în luna decembrie 2013 rata inflației în zona euro a coborât până la 0,8%, mult sub ținta de 2% avută în vedere de BCE.

Dacă decide să dea curs ideii tot mai des vehiculate a reducerii dobânzilor la depozite sub 0%, Banca Centrală Euro­peană, gardianul zonei euro, ar intra pe un teren tatonat de prea puţini pentru a fi garantat succesul unei astfel de politici extreme cu efecte potenţiale negative pentru sistemul bancar european precum diminuarea profiturilor.

Banca Central Europeană (BCE) a anunțat luni că în cea de-a doua jumătate a anului trecut au fost retrase din circulație 353.000 de bancnote euro contrafăcute, mai mult decât cele 317.000 bancnote euro contrafăcute retrase în prima jumătate a anului trecut sau cele 280.000 bancnote euro contrafăcute retrase în cea de-a doua jumătate a lui 2012, informează un comunicat de presă.

Într-un editorial pentru Financial Times jurnalistul economic Wolfgang Münchau demontează ideea Bundesbank că prin majorări salariale s-ar revigora cererea internă a Germaniei şi s-ar rezolva astfel o parte din problemele celei mai mari economii europene şi ale zonei euro şi propune în schimb mai multă relaxare monetară şi suspendarea pactului fiscal, cel prin care statele europene s-au obligat să respecte o disciplină bugetară strictă.