După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Problema Europei este că Germania nu cheltuie îndeajuns, iar aceasta nu pentru că angajaţii, care n-au prea văzut măriri vizibile de salarii în ultimii zece ani, nu vor să scoată bani din portofel, ci pentru că guvernul de la Berlin nu vrea, deşi economia are nevoie de investiţii şi de o nouă infrastructură, scrie jurnalistul Matt O'Brien pe blogul Wonkblog al publicaţiei americane The Washington Post.

O echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), în frunte cu şeful misiunii FMI în ţara noastră Max Alier, se va afla în vizită de lucru la Chișinău în perioada 22-30 aprilie curent, se arată într-un comunicat al FMI. Vizita oficialilor FMI la Chişinău se înscrie în cadrul unei misiuni de monitorizare post-program. Aceasta este a doua misiune de monitorizare post-progam după expirarea Programului cu FMI, susținut de un credit în valoare totală de 574,4 milioane, ultima tranşă de 76 mil. de lei fiind ratată de autorităţile de la Chişinău.

În perioada 2-15 aprilie curent, expertul FMI — dl Michael O’Grady se află în vizită de lucru la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Scopul acestei vizite consta în acordarea asistentei tehnice privind implementarea managementului riscului de fraudă si implementarea masurilor de detectare si prevenire a fraudei fiscale.

Anul 2014 a fost marcat de politici economice populiste, care s-au accentuat tot mai mult odată cu apropierea alegerilor parlamentare și care au fost deseori în detrimentul rațiunilor economice.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional şi-a început marţi, 22 aprilie, vizita de evaluare la Chişinău cu întrevederi la Guvern şi la nivel de experţi la Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Biroul Naţional de Statistică, transmite MOLDPRES cu referire la reprezentanţa FMI în Republica Moldova.

Guvernul de centru stânga al Suediei se află sub presiunea uriaşă a datoriilor acumulate de populaţie şi a preţurilor supraevaluate cu 20% ale proprietăţilor imobiliare, potrivit FMI, riscuri care umbresc perspectivele economiei, una dintre puţinele care mai performează în Europa.

FMI a crescut în ultimii ani numărul condiţiilor ataşate împrumuturilor acordate ţărilor care întâmpină dificultăţi financiare, în pofida promisiunilor de a limita ceea ce criticii instituţiei internaţionale consideră a fi cereri oneroase, arată un studiu. Ţările care sunt disperate să obţină bani de la FMI sunt în dezavantaj în discuţiile cu instituţia, care se desfăşoară similar unor negocieri «cu pistolul la tâmplă», potrivit unui studiu al Eurodad, o reţea de 48 de ONG-uri din 19 ţări europene, cu activitate în domenii precum finanţarea pentru dezvoltare şi combaterea sărăciei.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) prognozează că în acest an Republica Moldova va înregistra o creştere economică de 3,5 la sută, urmată de un avans de 4,5 la sută în 2015, informează MOLDPRES cu referire la raportul World Economic Outlook, publicat marţi de instituţia financiară internaţională. FMI a revizuit în scădere previziunea de creştere de la 4,0 la sută cît anticipa în octombrie. Creşterea estimată pentru anul 2014 urmează un avans de 8,9 la sută înregistrat în 2013, cînd Republica Moldova a avut una din cele mai puternice creşteri economice din Europa.

Cu simple sugestii, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi reuşeşte să neutralizeze un impediment în calea revenirii economiei zonei euro, euro supraapreciat, şi netezeşte calea ajustării cantitative, „arsenalul“ suprem prin care instituţia sa poate lupta contra deflaţiei şi anemiei economice.

După apelul Asociației Obștești ”Liga Bancherilor din Moldova”, este cunoscut faptul, că sectorul bancar din Republica Moldova a fost mereu un exemplu de eficiență a transformărilor structurale spre economia de piață, iar moneda națională, leul moldovenesc, a devenit un atribut indispensabil al independenței economice a țării. Anume acest sector a aplicat printre primele tehnologiile informaționale moderne, standardele internaționale de contabilitate și raportare financiară, gestionarea prudentă a riscurilor, principiile guvernării corporative.

Activele de rezervă oficiale ale RM constituiau la începutul lui septembrie 2014 2 miliarde 714, 41 milioane de dolari SUA, mărindu-se cu 29, 36 milioane în comparaţie cu perioada similară a lunii trecute, transmite agenţia News-Moldova, făcând trimitere la serviciul de presă al BNM.

Experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) au apreciat joi că măsurile de austeritate implementate în unele ţări bogate, uneori sub presiunea Fondului, au contribuit la creşterea inegalităţilor sociale. "Vasta consolidare bugetară în curs în mai multe economii a dat naştere unor îngrijorări legate de potenţialul său impact asupra inegalităţilor", admit economişti ai FMI într-un raport privind inegalităţile, al doilea publicat de instituţie în mai puţin de trei săptămâni.

Problema transparenței sistemului bancar este înrădăcinată în problemele fundamentale ale Republicii Moldova, legate de prevalenţa intereselor obscure care s-au infiltrat adânc în sistemul de guvernare. De această părere este directorul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupușor. Solicitat de reporterul „INFOTAG”, expertul a menționat că „o lege nu va schimba esențial situația, care mai curând va depinde de reforme mai ample”.

Acţiunile şi obligaţiunile Greciei au scăzut puternic marţi, din cauza neînţelegerilor dintre liderii eleni şi miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană referitoare la intenţia autorităţilor de la Atena de a încheia programul de salvare financiară. Randamentul obligaţiunilor elene pe termen de 10 ani a urcat peste nivelul de 7% pentru prima oară după luna martie, în timp ce indicele bursier ASE a coborât cu până la 6,2%, la cel mai redus nivel după 9 septembrie 2013, transmite Bloomberg.

Numărul miliardarilor ce dețin averi de peste un miliard de dolari s-a dublat în lume de la începutul crizei din anul 2008, dar în același timp au crescut și inegalitățile la nivel mondial, se arată într-un raport al ONG-ului Oxfam, comentat miercuri de agenția EFE. În timp ce o mică elită deține tot mai mulți bani pe care nu îi poate cheltui într-o viață întreagă, alții trăiesc într-o sărăcie extremă și mor din cauza lipsei serviciilor medicale de bază, iar milioane de copii nu pot merge la școală, se subliniază în raportul intitulat Egali: Să punem capăt inegalității extreme. A sosit momentul să schimbăm regulile.

Cancelarul german Angela Merkel ia în calcul aplicarea unor măsuri de stimulare a creşterii economice şi îşi analizează opţiunile, precum reducerea contribuţiei obligatorii la pensii, în condiţiile în care economia Germaniei, cea mai mare din Europa, dă semne că se îndreaptă spre recesiune, scrie Bloomberg. Merkel ia în considerare reducerea contribuţiei la pensii cu 0,6%, măsură care ar canaliza şase miliarde de euro în economie, a spus Michael Fuchs, vicepreşedintele grupului parlamantar creştin democrat al cancelarului.

Miniștrii de finanțe ai țărilor G20 au anunțat duminică, în Australia, că au luat noi măsuri pentru a crește valoarea Produsului Intern Brut (PIB) cu 1,8 puncte procentuale până în 2018, înmulțind investițiile în infrastructuri, relatează AFP. «Analizele preliminare ale FMI și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) indică faptul că aceste măsuri ne vor crește PIB-ul cu 1,8 puncte procentuale», se precizează în declarația finală a reuniunii de două zile de la Cairns.

Pieţele financiare ar putea fi prea optimiste în privinţa perspectivelor zonei euro, unde îndatorarea şi şomajul la cote ridicate, precum şi inflaţia redusă, ar putea afecta creşterea economică, a avertizat directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde. Europa se confruntă în continuare cu provocări majore în privinţa viitorului pe termen lung, iar pieţele financiare riscă printr-o atitudine lipsită de precauţie, a spus Lagarde.

Guvernul german a decis suplimentarea cu 10 miliarde de euro a investiţiilor publice din Germania, pentru perioada 2016-2018, măsură care va contribui la susţinerea creşterii economice în Europa, a declarat joi ministrul de Finanţe Wolfgang Schauble, transmite Bloomberg.