Potrivit proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, noțiunea de cumpărător cu ridicata din Legea nr.461/2001 privind piaţa produselor petroliere poate fi modificată, fiind propus ca acesta să fie considerat  agentul  economic, inclusiv consumator special, care este consumatorul final al produselor petroliere și nu cel care le cumpără în scopul consumului sau al revânzării, după cum prevede definiția în vigoare. Totodată, modificări pot interveni și în sensul determinării comercializarea produselor petroliere, fiind propus ca participanţii la piaţa produselor petroliere, cu excepţia vânzătorilor cu amănuntul, să nu fie în drept să achiziţioneze pe teritoriul ţării produse petroliere spre a le vinde.  

Конституционная обязанность граждан уплачивать налоги, а обязанность органов публичной власти - обеспечить предсказуемость и прозрачность бюджетно-налоговой политики, с соблюдением бюджетного календаря.

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Producția agricolă cultivată de către persoanele juridice și fizice subiecți ai activității de întreprinzător, înregistrați la Agenția Servicii Publice și care au relații fiscale cu sistemul bugetar al RM, deținători de terenuri agricole amplasate după traseul Tiraspol – Rîbnița (6499 ha), transportată prin posturile vamale interne de control, va fi scutită de plata TVA. Pentru aceasta va fi necesară prezentarea în original a certificatului eliberat de către primăria localității privind deținerea terenurilor în posesie (cu indicarea suprafeței acestora), precum și a actului în original, eliberat de către Consiliul raional Dubăsari (Secția agricultură și cadastru), privind cantitatea producției prognozate de a fi recoltată.

Structurile teritoriale de asistență socială, la solicitarea beneficiarilor de compensații, vor putea achita compensația pentru serviciile de transport la conturile de carduri bancare ale prestatorilor de servicii de plată. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1413/2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a compensației pentru serviciile de transport.

Carnetul TIR va putea fi utilizat la transportarea mărfurilor cu aplicarea unor proceduri simplificate de vămuire (statutul de destinatar agreat) în conformitate cu legislația în vigoare. Pentru realizarea acestei posibilități, beneficiarul procedurii simplificate de vămuire va fi obligat să informeze Serviciul Vamal, prin intermediul sistemului informațional al autorității, despre sosirea vehiculului pentru descărcarea mărfurilor; scoaterea sigiliilor vamale; încărcarea sau descărcarea mărfurilor.   Noile reglementări sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a Convenţiei vamale relativ la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR

Scopul articolului dat este de a le oferi producătorilor agricoli autohtoni mai multe informații ce țin de specificul și particularitățile sezonului agricol 2023-2024, dar și recomandări ce vor asigura diminuarea efectelor negative în contextul crizei și recesiunii economice.

În Monitorul Oficial de astăzi, 15 mai 2020, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 218 din 04.05.2020 cu privire la aprobarea Certificatului privind sumele TVA achitate la buget aferente serviciilor de import și a cererii de eliberare a acestuia. În temeiul art.133 alin.(1) pct.13) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, în scopul asigurării executării prevederilor art.129 alin.(8) din Codul vamal, ORDON: 1. Se aprobă formularul Certificatului privind sumele TVA achitate la buget aferente serviciilor de import, conform anexei nr.1, şi cererea de eliberare a acestuia, conform anexei nr.2 la prezentul ordin.

Curtea Constituțională (CC) s-a expus asupra excepției de neconstituționalitate a art. 20 alin. (6) din Legea nr. 231/2010 privind comerțul interior, a Hotărârii Guvernului nr. 774/2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor sociale în ansamblul său și, în particular, a pct. 4 lit. b) din aceasta, precum și a art. 10 alin. (8) din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. Hotărârea nr.10 din 14 aprilie 2022 publicată în MO din 20 mai 2022.

În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

Agenția de Rezerve Materiale va propune Guvernului spre aprobare, prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne, proiectele Nomenclatorului bunurilor din rezervele de stat și a Nomenclatorului bunurilor din rezervele de mobilizare, va stabili volumele maxime ale stocurilor și ale stocurilor intangibile coordonate cu autoritățile publice centrale și de specialitate în domeniul rezervelor de stat și de mobilizare.   MAI a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul de hotărâre de Guvern cu privire la modificarea unor acte normative, ce are ca scop uniformizarea prevederilor legale în domeniul rezervelor de stat și de mobilizare și crearea unui cadru normativ unitar.

Imposibilitatea acumulării veniturilor proprii necesare pentru acoperirea cheltuielilor anuale de întreținere și reparații curente a barajului de către Î.S. „Direcția Nodului Hidrotehnic Costești-Stânca” pune în pericol starea barajului, inclusiv sistarea traficului pe coronamentul acestuia, unul din motive fiind neajustarea încă din anul 2008 a tarifelor la plata pentru circulația pe baraj a mijloacelor de transport auto.   O soluție pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și efectuarea reparațiilor curente, inclusiv pentru finanțarea lucrărilor de reparații capitale, ar fi stabilirea unei plăți sub formă de contribuție pentru utilizarea resurselor de apă pentru producătorul de energie electrică prin hidrocentrală (plata pentru apa turbinată)

Prin Dispoziția nr.2 a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM din 25 februarie 2022, a fost extinsă Lista produselor social importante cu 10 poziții1, față de care se aplică reguli speciale de stabilire a prețului de comercializare potrivit Hotărârii Guvernului nr.774/2016.   Astfel, asupra acestor produse se aplică regulile speciale de comercializare, care le reiterăm în continuare.

Întreprinderile din întreaga lume au fost și încă rămân afectate de consecințele negative provocate de pandemie. Totodată, acestea trebuie să elaboreze strategii eficiente pentru etapa post-criză. Ce acțiuni sunt binevenite pentru continuitatea afacerii? Cum poate supraviețui businessul în timpul unei crize? Cum ne ajută comunicarea în aceste situații? Răspunsul la aceste și alte întrebări a fost propus în cadrul unui webinar dedicat IMM-urilor organizat de Echipa Consultanță pentru Micul Business, BERD Moldova, cu suportul EU4Business a UE, în parteneriat cu Organizația Internațională a Muncii (OIM), Consiliul Economic și Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Urmează a fi limitat adaosul comercial la mărfurile social importante, atât de import, cât și la cele produse pe teritoriul RM? În acest sens, ținând cont de numărul de unități comerciale, în cadrul lanțului valoric urmează a se limita adaosul comercial?   Potrivit pct. 3 din Hotărârea  Guvernului nr. 774/2016, preţul de achiziţie reprezintă preţul producătorului/distribuitorului de peste hotare, diminuat cu suma rabatului comercial acordat indicat în documentele primare, cu luarea în calcul a drepturilor de import achitate (cu excepţia TVA, care se va trece în cont),

În conformitate cu art. 93 pct.9) din Codul fiscal, prin import de servicii se înțelege prestarea de către persoanele juridice și fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice și fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM. La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către/către un rezident/nerezident RM, este necesar de a stabili locul livrării serviciilor.   Conform art. 93 pct. 15) din CF, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 al aceluiași Cod1.  

Potrivit art. 1 din Legea cambiei nr. 1527/1993 (Legea nr. 1527/1993), cambia este un titlu de credit care reprezintă o creanță scrisă, ce oferă posesorului acesteia dreptul cert și exigibil de a cere la scadența creanței de la debitor, iar în caz de neonorare a acestei cereri și de la alte persoane obligate prin cambie, achitarea sumei de bani indicate. Cambiile se emit în calitate de instrument de plată pentru mărfurile livrate, lucrări executate și servicii prestate. Subsecvent, conform prevederilor art. 3 pct. 6) și art. 4 alin. (6) și (7) din Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară (Legea nr.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1599/2002 cu privire la regulile de origine, Serviciul Vamal este autoritatea împuternicită cu certificarea originii preferențiale a mărfurilor exportate din Republica Moldova. Pentru mărfurile exportate în statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi acordă Republicii Moldova Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP), Serviciul Vamal eliberează certificate de origine Forma A.

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.