Politicile contabile se perfectează printr-un document de dispoziție (hotărâre, dispoziție, ordin etc.) emis de către persoanele responsabile de ținerea contabilității și raportarea financiară şi se aplică tuturor subdiviziunilor entității începând cu prima zi a perioadei de gestiune următoarei celei în care politicile contabile au fost aprobate. Mai multe detalii despre elaborarea, prezentarea și publicarea politicilor contabile ale entităților din sectorul corporativ, cititorii pot afla din materialul publicat în ediția nr. 4 (67) din luna iunie, care în curând va ieși de sub tipar. Articolul este elaborat de Lidia Foalea și Valentina Panuș și e disponibil în rubrica Contabilitate practică.

Legea contabilității și raportării financiare nr.  287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) se aplică organizaţiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova (ONC). Criteriile de atribuire a categoriei prevăzute în art. 4 al Legii nr. 287/2017 nu se aplică ONC în scopul raportării financiare. În conformitate cu art. 5 alin. (5) din Legea nr. 287/2017, ONC țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situații financiare

Începând cu 1 ianuarie 2021, la serviciile importate, conform art.109 alin. (2) din CF, la serviciile importate termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TV pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte.    Astfel, legislația stabilește două fapte economice care conduc la apariția obligației fiscale la serviciile importate, în funcție de ce are loc mai înainte: importul serviciilor sau achitarea acestora.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (66), 2021) Entitatea cu drept de extracție a resurselor minerale contabilizează costurile de extracție a acestora în conformitate cu prevederile SNC INC, pct. 75-78, luând în considerare particularitățile tehnologice ale proceselor de extracție închisă a apei potabile, minerale, curative sau de extracție deschisă a nisipului, prundişului, argilei, pietrei brute, de construcție, granitului, precum şi structura entității.

În contextul modificărilor care au fost operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) prin intermediul Legii nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative (Legea nr. 60/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, contribuţia de asigurări sociale este în totalitate datorată de angajator. Prin urmare, contribuţia de asigurări sociale calculată la suma fondului de retribuire a muncii și a altor recompense este achitată în cuantum total de angajator, de la angajat fiind exclusă obligativitatea de achitare a contribuţiei individuale.

Partea I. §2. CAUZELE REZOLUȚIUNII Prezentarea generală. Rezoluţiunea contractului constituie o încetare prematură a raportului juridic dintre părţile contractante, care contravine raţiunii fundamentale a oricărui contract, și anume executarea corespunzătoare a obligaţiilor generate astfel. Rezoluţiunea, de asemenea, este o derogare de la principiul obligativităţii contractului (pacta sunt servanda). Din aceste raţiuni, art. 1084 alin.(1) din Codul civil (CC) prevede o listă exhaustivă de cauze ale rezoluţiunii: contractul nu poate fi altfel rezolvit decât: a) în temeiurile prevăzute de lege; sau

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Pentru a fi informați din cele mai veridice articole din domeniul fiscal, contabil audit etc., vă îndemnăm să procurați revista “monitorul fiscal FISC.md”, care reflectă poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat și care vă poate oferi răspuns la o serie de întrebări ce survin în domeniul în care activați.

Conform art. 954 din Codul civil (CC), arvuna este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului și a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică dacă legea cere forma autentică pentru actul juridic din care rezultă obligația garantată. În celelalte cazuri, convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancțiunea nulității absolute.

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60), partea IV în nr. 7 (62))   Indicatorii calculați în baza sistemului PERLAS sunt sistematizați în șase grupe, unde fiecare indicator omogen din grupa respectivă este evaluat pe o scară de valori (baluri și puncte) cuprinsă în intervalul 1 și 10, astfel încât valoarea finală a indicatorilor unei grupe se obține prin însumarea valorii balurilor tuturor indicatorilor mărimii absolute în grupa dată.   Mărimea absolută calculată pe fiecare grupă de indicatori urmează a fi însumată pentru a obține numărul total de baluri care împreună exprimă protecția, structura financiară, calitatea activelor, lichiditatea și semnele de creștere (dezvoltare) ale activității AEÎ.

Codul civil defineşte contractul de donaţie drept unul prin care o parte, numită donator, măreşte din contul său, cu titlu gratuit, patrimoniul altei persoane, numită donatar. Altfel spus, donaţia este un contract solemn prin care donatorul, cu intenţie liberală îşi micşorează patrimoniul său în favoarea donatorului, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie. Art. 1198 din Codul civil (CC) defineşte contractul de donaţie şi, pornind de la definiţia expusă în articolul respectiv, ajungem la concluzia, conform căreia contractul de donaţie constituie un contract prin care o parte se obligă a transmite celeilalte părţi, cu titlu gratuit, în proprietate un bun. Prin urmare, drept efect al contractului încheiat apare obligaţia donatorului de a transmite bunul.

Noțiunea de publicitate (reclamă) este definită în art. 1 al Legii nr. 1227/1997 cu privire la publicitate1, obiecte ale activităţii de publicitate fiind toate formele, metodele, purtătorii şi mijloacele de comunicare audiovizuală şi de altă natură, utilizate pentru transmiterea informaţiei publicitare consumatorilor de publicitate. Pentru o mai bună înțelegere a celor descries în continuare, reiterăm unele prevederi ale legislației în vigoare.   Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare vizuală ce includ afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat sau pe pereţii şi acoperişurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase,

Achizițiile publice în sectorul energetic, al apei, transporturilor și a serviciilor poștale vor fi reglementate de o lege specială. Proiectul de lege privind achizițiile în sectorul energetic, al apei, al transporturilor și al serviciilor poștale a fost discutat joi, 31 octombrie, în cadrul consultărilor publice organizate de Ministerul Finanțelor.

În conformitate cu prevederile art. 176 alin. (1) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor cînd legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului se face în modul şi în termenele stabilite la art. 175 numai dacă acesta nu are restanţe.         Conform alin. (21) din articolului menționat, persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător vor depune cererea privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus începând cu 1 iunie – pentru cele prezentate în mod electronic şi 1 iulie a anului ulterior celui pentru care se solicită restituirea – pentru cele prezentate pe suport de hârtie, cu excepţia cazului în care persoana fizică intenţionează să îşi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova.      

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Este cunoscut faptul că calitatea produselor agricole obținute are o interacțiune directă cu resursele consumate pentru obținerea acestora și presupune că cu cât mai înalte sunt cerințele față de calitatea produselor, cu atât mai mari sunt costurile pentru obținerea lor. De fapt, acest lucru nu necesită demonstrare, însă în condițiile actuale dificile de activitate cu numeroasele sale provocări de diversă natură (economică, politică, socială, sanitară ș.a.), foarte frecvent acest aspect nu se ia în considerare din cauza majorării permanente a prețurilor la majoritatea resurselor și ca urmare a costului produselor.

§1. INTRODUCERE Contractul constituie instrumentul juridic prin care bunurile, lucrările și serviciile circulă în cadrul unei economii. Pe măsură ce crește rata de contractare profesionistul este nevoit să ia decizia de a-și standardiza procesele, inclusiv contractele ce le folosește. Contractele standardizate sunt un fenomen care ajută economia modernă: asigură egalitatea în condiții contractuale a tuturor clienților, dar și asigură diminuarea riscurilor juridice pentru profesionistul care le folosește în activitatea sa.

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

Ce-ar trebui să cunoască un operator economic care realizează tranzacții externe de import despre Declarația valorii în vamă? Potrivit Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2016 (Regulament), Declaraţia pentru valoarea în vamă se întocmește și se prezintă pe un formular D.V.1, pentru cazurile în care valoarea în vamă se determină în baza valorii de tranzacţie, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997).