În trimestrul III al anului 2019, Produsul intern brut (PIB) a constituit 64323 mil. lei și a înregistrat, în termeni reali, o creștere cu 4,3% față de trimestrul III al anului precedent, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la creșterea PIB în perioada de referință au contribuit următoarele activități economice: • comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică, cu o pondere de 23,9% • agricultura, silvicultura și pescuitul, cu o pondere de 15,0%

Serviciul Fiscal de Stat acordă atenție tuturor segmentelor economiei naționale cu risc sporit de neconformare fiscală, stabilind drept prioritare domeniile: • construcția; • agricultura; • restaurante și alte activități de servicii de alimentație; • transportul; • serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; • întreținerea și repararea autovehiculelor; • comerțul cu ridicata a produselor alimentare.

Conform art.330 alin.(2) din Codul muncii (CM), în caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizaţiei de concediu (art.117), a plăţilor în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăţi (art.123, 124, 127, 139, 186, art. 225 alin. (8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc, suplimentar pentru fiecare zi de întârziere, 0,3% din suma neplătită în termen. Modul de examinare a litigiilor privind repararea prejudiciului material şi celui moral cauzate salariatului este stabilită de art. 332 din CM, conform căruia cererea scrisă a salariatului privind repararea prejudiciului material şi celui moral se prezintă angajatorului, care este obligat să înregistreze cererea respectivă, să o examineze şi să emită ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia, aducându-l la cunoştinţă salariatului sub semnătură.

Contractul colectiv de muncă (CCM) între angajator și salariaţi conține norme ale dreptului muncii, care reglementează raporturile de muncă și alte raporturi legate nemijlocit de acestea în unitate. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la perfectarea CCM la nivel de unitate. În el pot fi prevăzute, în funcţie de situaţia economico-financiară a angajatorului, înlesniri şi avantaje pentru salariaţi, precum și condiţii de muncă mai favorabile în raport cu cele prevăzute de legislaţia naţională și de convenţiile colective (CC).

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Prim-ministrul Ion Chicu a convocat o ședință în baza informației despre problemele semnalate de oamenii de afaceri, care declară existența deficitului de forță de muncă disponibilă. Deficitul este cantitativ și calitativ, afectează direct competitivitatea afacerilor locale și compromite intențiile investiționale. Între timp,Programul de Acțiuni al Guvernului 2020-2023 este concentrat pe atragerea investițiilor, industrializarea țării și crearea locurilor de muncă. În opinia participanților la ședință, deficitul va deveni acut în sezonul desfășurării lucrărilor planificate pentru anul 2020 de construcție a drumurilor, când va fi solicitat un volum mare de resurse umane. Insuficiența forței de muncă poate compromite realizarea programului de acțiuni, motiv pe care companiile solicită simplificarea procesului de aducere a forței de muncă din afara RM.

Un medic a depus cerere de chemare în judecată împotriva instituției medico-sanitare publice (în continuare – IMSP) în care activa cu privire la recunoașterea evenimentului ca fiind accident de muncă, încasarea indemnizației, repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii medicul a invocat că, conform ordinului de angajare şi a contractului individual de muncă, este angajatul IMSP, în funcţia medic psihiatru narcolog de gardă. La data de 8 decembrie 2016, când se afla la serviciul de gardă, fapt confirmat de IMSP, de către doi pacienții i-au fost aplicate multiple lovituri cu o rangă metalică, cauzându-i astfel mai multe vătămări corporale.

Vicepremierul Serghei Pușcuța a avut astăzi o întrevedere cu Excelența Sa, Ambasadorul Republicii Belarus, Serghei Ciciuc. Cei doi oficiali au discutat despre situația social-economică a țării, dinamica relațiilor bilaterale, precum și despre posibilitatea implementării unor proiecte importante în domenii-cheie pentru Republica Moldova.

Ministerele și alte instituții ale administrației publice centrale vor crea grupuri de lucru specializate, în cadrul cărora urmează să fie discutate cele 130 de probleme invocate de reprezentanții comunității de afaceri în cadrul ultimelor trei întrevederi ale Șefului Executivului cu businessul – evenimentul ”Dialog Pro-Business” din 17 decembrie 2019, ședința plenară a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru din 4 decembrie 2019 și ședința de lucru a Prim-ministrului cu membrii Asociației Businessului European și ai Camerei Americane de Comerț din Moldova din 18 decembrie 2019.

Cererea pentru emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate poate fi respinsă de Serviciul Fiscal de Stat în modul stabilit de Guvernul RM, anterior această atribuție aparținând Ministerului Finanţelor. În MO din 30 noiembrie 2018 a fost publicată Legea nr.229 din 1 noiembrie 2018 cu privire la modificarea unor acte legislative, art.I a căreia prevede introducerea modificărilor și completărilor în Codul fiscal (CF). Astfel, Codul este completat cu prevederea că în cadrul Serviciului Fiscal de Stat (SFS) este instituit Colegiul Serviciului Fiscal de Stat, de competența căruia ține emiterea soluției fiscale individuale anticipate.

Modul de calculare a amortizării Prima parte poate fi vizualizată aici.   Potrivit cap. IV pct. 8 din Regulament, evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține pentru fiecare obiect separat, aceeași regulă, după cum cunoaștem, se aplică în contabilitatea financiară. Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se realizează în baza Registrului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, conform anexei nr. 1 la Regulament (pct. 9 din Regulament). Mai jos rezumativ în baza unui tabel prezentăm modul de calcul al amortizării mijloacelor fixe în contabilitatea financiară vis-a-vis de amortizarea în scopuri fiscale.

O echipă de experți ai Băncii Mondiale, condusă de Directorul de țară pentru Moldova, Anna Akhalkatsi, a vizitat Ministerul Economiei și Infrastructurii. În discuțiile cu ministrul Economiei, Anatol Usatîi, părțile s-au axat pe subiecte ce țin de sporirea competitivității la export a întreprinderilor din Moldova, reducerea constrângerilor şi a poverii cadrului de reglementare asupra mediului de afaceri, implementarea la maxim a Ghișeului unic electronic, dar și continuarea reformelor în domeniul întreprinderilor de stat (procesul de privatizare). Anatol Usatîi a trecut în revistă prioritățile și planurile pentru anul 2020 ce vizează securitatea energetică, reabilitarea drumurilor, modernizarea infrastructurii, dezvoltarea transportului rutier, atragerea investițiilor străine etc.

Angajatorul în urma inventarierii mărfurilor din buticul comercial a constatat lipsa unui stoc de marfă de circa 15 mii lei. Ce acțiuni urmează să fie întreprinse de către angajator pentru a-și recupera prejudiciul de la vânzător? Dreptul la muncă, ca unul din drepturile fundamentale ale cetățeanului, este consacrat în art. 43 al Constituției RM. Implicarea și desfășurarea unor relaţii de muncă nu implică doar depunerea efortului de a presta munca în scopul obținerii salariului, dar implică și asumarea responsabilității salariatului de a presta munca cu diligența unui proprietar, asumându-și responsabilitatea de a compensa angajatorului prejudiciul cauzat.

Este vorba de km 9,130-11,330. Anunțul a fost publicat în Buletinul achizițiilor publice și pe site-ul asd.md. La etapă inițială, urmează să fie reabilitați 2,3 km de drum. Lucrările de reparație constau în reconstrucția totală a sistemului rutier a drumului principal, asfaltarea drumurilor de acces în localitatea Speia și construcția trotuarelor. Valoarea acestora va fi de circa 30 mil. lei. Antreprenorii interesați pot depune ofertele până la data de 30 august 2018, ora 10:00. Autoritatea contractantă este Administrația de Stat a Drumurilor (ASD).

- Pe parcursul anului curent Serviciul Fiscal de Stat a întreprins mai multe acțiuni în vederea majorării nivelului de conformare benevolă în rândul contribuabililor. Despre ce rezultate putem vorbi la acest capitol și cum apreciați impactul măsurilor întreprinse?

În anul 2018 două companii străine au depus o cerere de chemare în judecată cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și moral împotriva SRL „X” din RM. Nerezidenții au indicat că dispun de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. „X” dispune de un butic amplasat într-un centru comercial din mun. Chişinău, în care a organizat comerţul cu amănuntul al articolelor de încălţăminte sport care poartă mărcile companiilor străine, deşi acestea nu au încheiat nici un contract de distribuţie cu entitatea moldovenească, care ar avea ca obiect comerţul de produse ce poartă mărcile respective ale companiilor străine şi nu a avut niciodată anumite relaţii comerciale cu SRL „X”.

Conform prevederilor art. 947 din Codul civil (CC), clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate). Aceasta poate garanta numai o creanţă valabilă. Penalitatea poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea obligaţiei garantate prin clauza penală, sau a părţii neexecutate, inclusiv sub forma unei dobânzi de întârziere. Totodată, părţile pot conveni asupra unei penalităţi mai mari decât prejudiciul.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.