În ultimii ani Asociațiile de Economii și Împrumut (AEÎ) își extind activitățile. Astfel, AEÎ, pe lângă prestarea serviciilor tradiționale (acceptarea depunerilor de economii de la membri, acordarea de împrumuturi și acordarea de consultații și alte servicii aferente împrumuturilor membrilor săi), lansează, cu acordul în scris al autorității de supraveghere, o gamă largă de servicii adiționale pentru membrii săi, vorba fiind despre:   – intermedierea în asigurări în calitate de agent bancassurance; în calitate de agent de plată în cadrul unui prestator de servicii de plată (PSP) - încasarea plăților aferente serviciilor comunale (energie termică, apă caldă menajeră, apă potabilă, evacuarea deșeurilor menajere, energie electrică, gaze naturale, radio, TV, Internet etc.);

În luna mai anul curent s-a desfășurat cea de-a 52-a Sesiune a Comitetului Tehnic de Evaluare Vamală, organizată de către Organizația Mondială a Vămilor în cadrul căreia au fost adoptate și supuse aprobării două Avize consultative noi referitor la „Evaluarea mărfurilor importate care poartă marca comercială proprie a importatorului” și „Redevențe și taxe de licență în conformitate cu Articolul 8.1(c) din Acord”. Totodată în decizie se menționează că cele mai recente Avize consultative au fost datate cu 24 mai anul 2019.   Ține de reiterat faptul că Avizele consultative ale Comitetului, emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului, constituie un instrument utilizat în vederea evaluării vamale și oferă soluții concrete, pe baza faptelor prezentate, pentru cazuri mai complexe de evaluare.

Revista ”monitorul fiscal FISC.md” a publicat, în numărul din luna februarie curent, un articol semnat de două persoane cu funcții de răspundere din cadrul Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), care aduc mai multe argumente ce demonstrează că CTIF, abilitată cu funcția de acordare a suportului instituțional în domeniul contabilității în sectorul bugetar, este cea mai indicată entitate pentru oferirea serviciilor contabile profesioniste și de consultanță autorităților și instituțiilor bugetare interesate.

Pentru angajatorii care recurg în perioada de vară (și nu doar) la angajarea persoanelor cu vârsta de până la 18 ani, publicăm în ediția din iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” un articol din care cei interesați vor afla care sunt normele juridice în vigoare cu privire la garanţiile de muncă pentru această categorie de salariaţi.   Din start autorul, Olga Donciu, atrage atenția că parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii.  

Unele entități, în procesul întocmirii situațiilor financiare consolidate pentru anul 2020, s-au confruntat cu un șir de momente problematice la capitolul corectitudinii reflectării elementelor contabile. Unul dintre acestea îl reprezintă reflectarea mărimii fondului comercial negativ în situațiile financiare consolidate.   Articolul Valentinei Paladi „Reflectarea fondului comercial negativ în bilanțul consolidat” publicat în ediția din iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” vine cu aspect ce țin de modul de reflectare a fondului comercial negativ în bilanțul consolidat.

Începând cu 1 ianuarie 2024, au intrat în vigoare prevederile art. 127 din Codul muncii (în continuare – CM) care reglementează acordarea concediilor pentru salariații care au adoptat copii sau i-au luat în plasament în serviciul tutelă/curatelă. În contextul în care, în mare parte, tipurile

Te asteptăm în echipa Publicației Periodice „Monitorul Fiscal FISC.MD” dacă iti place comunicarea si vrei un job interactiv și interesant în domeniul promovării revistei „Monitorul Fiscal FISC.MD”. Ce o să faci? Lucrul la telefon — apelarea/preluarea apelurilor. De la tine se cere să ai o atitudine de profesionist, să fii calculat, amabil și emoțional echilibrat. Să ai o experiență în comunicarea cu clienții. Poți fi proaspăt absolvent.

„Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” în cadrul achizițiilor publice a devenit principiul fundamental care trebuie să orienteze alegerea autorităţii contractante. Ca rezultat al modificărilor operate la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, aceasta nu mai este doar unul dintre criteriile de atribuire și este determinată prin aplicarea unuia dintre cele patru criterii definite de legislaţia naţională: a) preţul cel mai scăzut; b) costul cel mai scăzut; c) cel mai bun raport calitate-preţ; d) cel mai bun raport calitate-cost.

În ediția jubiliară a revistei „monitorul fiscal FISC.md” lansăm o rubrică nouă – „Resursele minerale”. Activitatea în acest domeniu este una specifică și mai puțin analizată din punct de vedere al gestionării, evaluării, calculării costurilor, ținerii contabilității etc.   Primul articol publicat este elaborat de Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc, în care autorii se referă la particularitățile contabilității la entitățile care desfășoară activitate de extracție a resurselor minerale.   În articolul „Resursele minerale: noțiuni, recunoaștere, evaluare și contabilitatea explorării” veți găsi soluții pentru:

Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale a acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice așteptate din utilizarea obiectului.   Acestea pot să rezulte din prelungirea duratei de utilizare a obiectului; creșterea capacității de producție, suprafeței sau altor caracteristici ale obiectului; îmbunătățirea substanțială a calității producției fabricate (serviciilor prestate); prelungirea intervalelor între înlocuirile părților componente în limita duratei de utilizare a obiectului; crearea componentelor care nu mai necesită înlocuire în limita duratei de utilizare a obiectului; reducerea semnificativă a costurilor de exploatare prevăzute inițial etc.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu data de 1 martie 2022, lista produselor social importante a fost suplinită prin Dispoziția Comisiei Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 02/2022. Lista sus-menționată a fost suplinită cu următoare produse:

Delegația Republicii Moldova, condusă de ministrul Finanțelor, Ion Chicu, și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat la Ședințele de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale, care s-au desfășurat în perioada 8-14 aprilie 2019, la Washington. Discuțiile s-au axat pe aspecte de importanță globală, inclusiv perspectivele economice, stabilitatea financiară, dezvoltarea economică și eficacitatea ajutorului reciproc etc.În cadrul vizitei, oficialii moldoveni au avut întrevederi cu reprezentanți de rang înalt ai FMI și Băncii Mondiale referitor la implementarea programului cu Fondul Monetar Internațional, precum și progresul reformelor economice și bancare în țara noastră.

Dragi cititori, Monitorul fiscal se ține de promisiuni și vine cu sinteza săptămânii 29 martie – 5 aprilie. În această perioadă am avut onoarea să fim solicitați de către 43 mii utilizatori, care au vizualizat peste 130 mii pagini ale publicației noastre. Vă mulțumim mult și vă rugăm să ne apreciați muncă și săptămâna viitoare, pe parcursul căreia vom continua plasarea întrebărilor și răspunsurilor ce țin de declararea veniturilor persoanelor fizice ce nu practică activitate de întreprinzător.

Pentru a stabili necesitatea creării provizioanelor, entitatea trebuie să ia în calcul prevederile actelor normative de reglementare a contabilității și raportării financiare, care tangențial sau direct se referă la acest subiect.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate şi serviciilor prestate îl constituie contabilizarea şi repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP). Potrivit pct.5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr.118/2013 (Indicații metodice), acestea includ costurile aferente gestiunii şi deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) şi urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.   Din articolul Valentinei Panuș „Contabilizarea şi repartizarea costurilor indirecte de producție”

Sunteți contabil și în practică vă confruntați cu multiple neclarități, precum:   Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot să conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și:  trebuie să includem în acestea procedurile contabile interne, aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizarea și administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; normele de pierderi stabilite și adoptate; coeficienții stabilirii și formării provizioanelor, corecțiilor compromise etc.;

În conformitate cu prevederile alin. (61) art. 261 din Codul fiscal (în continuare – CF), prin derogare de la prevederile alin. (6), întreprinderile mari, altele decât cele clasificate în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii (în continuare – Legea

Subiectul muncii suplimentare este actual și prezintă un interes major atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. În ediția din aprilie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” am publicat articolul Olgăi Donciu „Restricţii legale privind efectuarea muncii suplimentare”, din care veți afla aspecte importante ce  țin de acest domeniu.   Astfel, trebuie să conștientizăm că efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. Autorul în detalii se referă la normele juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare și menționează că, în cazul în care este solicitată prestarea acestei munci, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de activitate, inclusiv cele de securitate şi sănătate în muncă.

Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost operate  modificări la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice.   În articolul publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorului fiscal FISC.md” autorul nostru Corina Alexa vine cu precizări ce țin de noile prevederi ale art. 6 din Legea nr. 845/1992.   Astfel, „Particularitățile reglementărilor aferente reducerii circulației de numerar în activitatea economică începând cu anul 2021” vă oferă răspunsul la un șir de întrebări, cum ar fi:

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59))   Analiza indicatorilor din grupa R. Rentabilitate și costuri   Grupa de indicatori R. Rentabilitate și costuri utilizați în sistemul PERLAS – este destinată pentru compararea indicatorilor structurii financiare cu veniturile, determinând eficiența cu care Asociația de Economii și Împrumut (AEÎ) investește resursele sale în active ce generează cel mai mare venit.