Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 a fost înregistrat în Parlament. Potrivit documentului, este propusă aprobarea BASS atât la venituri, cât și la cheltuieli în sumă de 31 224 240,7 mii lei, în creștere cu 5,43 mld. lei față de anul curent (pentru anul 2021 această sumă a fost aprobată în volum de 25 791 984,4 mii lei). Documentul nu prevede modificări la tarifele și baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de stat obligatorii, fiind preconizată majorarea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) pentru anumite categorii de plătitori.   Astfel, câte 12838  lei anual  ar putea achita:

Liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției (avocații, notarii, executorii judecătorești, administratorii autorizați, mediatorii) după înregistrarea activităţii în conformitate cu legile speciale, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casei Naţionale unde îşi au adresa juridică, respectând prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, amintește Casa Naţională de Asigurări Sociale.   În continuare oferim precizările autorității ce țin de unele aspecte privind calcularea, achitarea şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii aferente liber-profesioniştilor ce practică activitate în sectorul justiţiei.

Societatea pe acţiuni (în continuare – SA) este societatea comercială al cărei capital social este în întregime divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societăţii. În conformitate cu art. 2 din Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni (în continuare – Legea nr.1134/1997), capitalul social al societății se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor, iar art. 38 alin. (2) din lege stabilește mărimea minimă a acestuia care nu poate fi mai mică de 600 000 de lei.

Bunurile transportate de călători peste frontiera vamală a RM trebuie declarate și sunt supuse controlului vamal. Fac excepție de la această regulă bunurile reglementate de convențiile internaționale.

De ce aspecte fiscale urmează să țină cont persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova, la procurarea unui bun imobil în cazul în care veniturile utilizate sunt obținute din surse aflate în afara Republicii Moldova (din salariu)?

Specialiștii în domeniul tehnologiei informației ar putea beneficia de viză de lungă ședere.  Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 18 mai, proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la eliberarea vizelor,  prin care se propune completarea tipurilor de viză cu noi categorii, inclusiv viza de lungă şedere pentru activitățile în domeniul tehnologiei informației.   Potrivit proiectului, aceasta va putea fi eliberată la prezentarea următoarelor documente:

O persoana fizică are intenția de a schimba cota parte în capitalul social al unei întreprinderi pe un imobil, valoarea de piață a imobilului fiind mai mare. Când apare obligația de a calcula creșterea sau pierderea de capital?

Un cetățean străin, s-a aflat în Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în RM. În același timp, acesta prestează servicii de programare pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Urmează cetățeanul străin în situația descrisă să declare astfel de venituri în RM sau nu și să achite impozitul pe venit în Moldova?   Răspunsul la aceste întrebări le găsiți în ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în articolul „Impozitarea cetățenilor străini – rezidenți care obțin venituri din surse aflate în afara RM pentru activitatea lor desfășurată în RM” elaborat de Andrei Jizdan. 

Prețurile medii de consum în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 18,52%, inclusiv la produse alimentare – cu 23,32%, mărfuri nealimentare – cu 14,92% și servicii prestate populaţiei – cu 16,97%.   Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, preţurile medii de consum în luna februarie 2022 faţă de luna ianuarie 2022 au crescut cu 2,07%, în timp ce în luna februarie din anul precedent faţă de ianuarie 2021 acestea au înregistrat o creștere cu 0,38%. Statisticile oficiale demonstrează că creșterea preţurilor medii de consum a fost determinată în perioada analizată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,81%, la mărfurile nealimentare – cu 2,17% și la serviciile prestate populației – cu 0,88%.

Anual, în temeiul prevederilor pct. 8 subpct. 13) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanțelor, Ministerul Finanțelor stabilește modul de încasare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi primelor de asigurare obligatorie, precum şi altor plăți stabilite prin legile/deciziile bugetare anuale. În anul 2022, achitarea plăților la bugetul public naţional este reglementată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 153/2021.   Comparativ cu reglementările stabilite în anul precedent, acesta din urmă se caracterizează prin continuarea practicii inițiate în anul 2021 privind optimizarea codurilor IBAN aferente încasărilor la BPN, dar și printr-un șir de noutăți legate de încasare a unor categorii de plăți, modul de achitare în valută străină (EUR/USD) și de procedura de examinare a demersurilor înaintate de plătitori cu privire la corectarea sau restituirea unor categorii de plăți.

Ținând cont de faptul că se apropie termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12) (în continuare Declarația VEN12), aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 153/2017, în continuare vom analiza și vom comenta modificările operate pe parcursul anului 2024 în Declarația vizată, de care urmează să ținem cont la completarea Declarației

Up Moldova oferă o soluție în plus de motivare a angajaților. Este vorba de aplicația Up Fit, care oferă acces la peste o sută de săli sportive din Republica Moldova, cu un singur abonament. Fie că este vorba de piscină, un studio de dans sau centru de fitness, Up Fit oferă o experiență de neuitat cu fiecare vizită la sală.   Dumitru COZMOLICI, director UP Moldova: Minte sănătoasă, într-un corp sănătos. Știm cu toții cât de important este acest echilibru, mai ales, având în vedere tempoul alert al zilelor noastre. Lansând serviciul Up Fit, am vrut să oferim angajatorilor posibilitatea de a-și motiva odată în plus angajații. Abonamentul fitness, permite accesul la peste 100 de săli de sport.

În contextul implementării măsurilor de îmbunătățire a eficacității cheltuielilor bugetare, dezvoltării și utilizării metodelor de finanțare a cheltuielilor orientate către rezultat, utilizării eficiente și transparente a mijloacelor bugetare în conformitate cu prioritățile politicii statului, sarcina principală

Care este cadrul legal cu privire la răspunderea pentru încălcarea prevederilor Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV  din  15.07.1998 (Legea nr. 93/1998), dacă într-o perioadă de 12 luni consecutive s-au obținut venituri din vânzări mai mari de 300 mii lei şi nu s-a iniţiat o activitate sub formă de SRL sau ÎI? Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 93/1998, patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.

Despăgubirile şi indemnizaţiile de asigurare achitate în trimestrul I din anul curent au constituit 159,6 mil. lei, fiind în descreștere cu 14,7% față de achitările efectuate în perioada similară din anul 2020, anunță Biroul Național de Statistică cu referire la activitatea asiguratorilor în lunile ianuarie-martie 2021. Cea mai mare pondere de despăgubiri plătite o dețin cele pentru asigurările de răspundere civilă auto – 78,7 mil.lei sau 49,3% din total, iar cea mai mica – pentru alte asigurări de viață (0,6 mil.lei sau 0,4%).   În același timp, au crescut primele brute subscrise cu 14,8% faţă primele trei luni din anul precedent, constituind în trimestrul I din anul curent 389,8 mil. lei.

Prețurile medii de consum în luna ianuarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 16,56%, inclusiv la produse alimentare – cu 21,05%, mărfuri nealimentare – cu 13,37% și servicii prestate populaţiei – cu 14,8%, comunică Biroul Național de Statistică (BNS). Preţurile medii de consum în luna ianuarie 2022 faţă de luna decembrie anul trecut au crescut cu 2,77%. Totodată, în luna ianuarie 2021 faţă de decembrie 2020 acestea au înregistrat o creștere cu 0,46%.   Majorarea preţurilor medii de consum în prima lună a anului curent a fost determinată de sporirea preţurilor la produsele alimentare cu 3,65%, la mărfurile nealimentare – cu 1,79% și la serviciile prestate populației – cu 2,96%.

Producătorii de vehicule ar putea fi obligați să ia anumite măsuri de prevenire a formării deșeurilor periculoase provenite de la vehiculele scoase din uz. Autoritățile continuă promovarea proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea regulamentului necesar, acesta fiind inclus pe agenda ultimei ședințe a secretarilor generali.   Astfel, producătorii de vehicule, precum și producătorii de materiale şi echipamente pentru acestea, vor avea obligația de a folosi standardele și reglementările tehnice specifice de codificare pentru componentele și materialele utilizate, pentru a facilita identificarea materialelor ce sunt pasibile pentru reutilizare și valorificare.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

La sfârşitul anului 2021, inflația anuală a atins 13,94%, comunică Biroul Național de Statistică. Astfel, prețurile medii de consum în luna decembrie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 au crescut la produse alimentare cu 17,46%, mărfuri nealimentare – cu 12,06% și servicii prestate populaţiei cu –11,59%.   În luna decembrie 2021 comparativ cu decembrie 2020 au sporit prețurile la produsele alimentare, dar și la gazele naturale, cărbune, motorină și benzină, piese de schimb pentru transport, lemne pentru foc etc. Totodată, în luna decembrie 2021 faţă de luna noiembrie 2021, prețurile au crescut cu 1,66%, creșterea fiind determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,22%, la mărfurile nealimentare – cu 1,07% și la serviciile prestate populației – cu 1,72%.

Prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală) au fost operate un șir de modificări la Codul fiscal și alte acte normative conexe. În continuare vom prezenta principalele modificări/completări