Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale ale acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice aşteptate din utilizarea obiectului care poate să rezulte din: 

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

În conformitate cu prevederile art.266 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal, cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariției lor. Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă. În acest caz, nu se va efectua nici o compensare ori restituire, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2). Depunerea cererii suspendă curgerea termenului indicat.

Studiu de caz. Pe 15 martie 2017 entitatea a achitat taxa pentru folosirea drumurilor pentru o semiremorca. În luna martie 2018 are loc un accident, în urma caruia semiremorca este distrusă și nu mai poate fi utilizată. Pe data de 5 august 2019 aceasta este vândută la fier vechi și, totodată, este radiata din registrul de stat. În urma unei erori, pe 11 septembrie 2019 este achitată taxa pentru folosirea drumurilor pentru această unitate de transport. Este în drept entitatea să solicite stingerea altor obligații fiscale prin compensare din contul acestei supraplăți?

Subiectul înregistrat în calitate de plătitor de accize are obligația să calculeze și să achite accizele la buget la comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără scoaterea lor din antrepozitul fiscal? În conformitate cu prevederile art.97 alin.(3) din Codul fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile include suma totală a tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi achitate, cu excepţia TVA.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), în calitate de administrator tehnico – tehnologic al sistemului informațional integrat al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), a încheiat lucrările de modernizare a sistemului informațional automatizat de creare și circulație a facturilor fiscale electronice „e-Factura”. Modernizarea sistemului a fost efectuată în baza propunerilor formulate de funcționari ai SFS și utilizatorii serviciului e–Factura, pentru a simplifica procesele de creare și circulație a facturilor fiscale electronice între agenții economici, precum și între agenții economici și autoritățile publice.

1. (32.1.53) Care sînt acțiunile persoanei fizice, în cazul în care pe parcursul anului calendaristic a depășit plafonul venitului obținut de 1,2 mil. lei din vânzarea de produse din fitotehnie/ horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal către agenții economici? 2. (32.1.52) Care sînt acțiunile persoanei fizice, în cazul încetării activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal și la care subdiviziune a SFS urmează să se adreseze?

Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova nu stabileşte limite maxime de efectuare a tranzacţiilor în numerar de către întreprinderi în raport cu persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. Deși art.10 pct. 5 din Legea nr. 845 stipulează că întreprinderile sunt obligate să nu depășească limita decontărilor în numerar (sumă cumulativă de 100 mii de lei lunar), această prevedere nu se aplică pentru decontările cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional.

În anul curent, Serviciul Fiscal de Stat va efectua controale planificate la 928 de agenți economici. Lista entităților care urmează a fi incluse în planul controalelor fiscale pentru anul 2020 a fost aprobată prin Ordinul SFS nr. 599 din 23 decembrie 2019. Astfel, 34 de agenți economici vor fi verificați de Direcția generală administrare contribuabili mari (DGACM). Alți 284 de contribuabili vor fi inspectați de către DGAF Chișinău, iar DGAF Centru va verifica în anul curent 252 de agenți economici. Conform listei, 227 contribuabili vor fi verificați de către DGAF Nord. DGAF Sud urmează să verifice 131 întreprinderi.

1. (40.5) Care este termenul limită de prezentare a Declarației și achitare a achitarea impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acţionari ai fondurilor de investiţii)? 2. (40.4) Care este termenul de achitare a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător în rate pentru primul trimestru al anului 2020?

În conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul țării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale cumpărătorului se efectuează la momentul apariției obligației fiscale, stabilit prin art. 108 din Codul fiscal, cu excepția cazurilor prevăzute de Codul fiscal.

În cadrul conferinței de presă din 23 iulie 2019 ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat și despre necesitatea rectificării la veniturile bugetului public național, care vor constitui 63,5 mld. lei, ceea ce înseamnă o majorare cu 0,2% față de anul trecut. Totodată, cheltuielile vor constitui 69,458 mld. lei sau cu 287,5 mil. lei mai mult comparativ cu bugetul aprobat. Cea mai mare majorare se va înregistra la capitolul cheltuieli de personal – cu 1,19 mld. lei față suma aprobată, pentru acoperirea cheltuielilor respective la nivel local din contul transferurilor de la bugetul de stat. Circa 70% din aceste cheltuieli vor fi destinate sectorului educației, iar altele 30% – pentru acoperirea cheltuielilor de personal pe domeniile proprii de competență ale autorităților publice locale, în special cel al culturii sau pentru aparatul administrativ.

Curtea de Conturi se va putea adresa Parlamentului în cazul în care resursele financiare oferite sunt insuficiente pentru îndeplinirea mandatului. În Monitorul Oficial de astăzi, 18 octombrie 2019, a fost publicată Legea nr. 135 din 20 septembrie 2019 pentru modificarea art. 4 din Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. Astfel, art.4, ce reglementează bugetul Curții de Conturi, va prevedea că autoritatea are buget propriu, care se administrează independent în conformitate cu prevederile legale. Astfel, va fi asigurată o autonomie financiară lărgită a instituției supreme de audit public extern, după cum prevăd și practicile europene.

Modalitatea de trecere în cont a sumei TVA este reglementat de prevederile art. 102 (4) din Codul fiscal. Suma TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile, precum şi celor scutite de TVA fără drept de deducere.

Biroul Național de Statistică a elaborat și propune spre consultare publică proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului lucrărilor statistice pentru anul 2021, care reprezintă instrumentul de bază prin care autoritatea centrală în domeniul statisticii oficiale realizează producerea informației oficiale în vederea asigurării utilizatorilor cu informaţiile necesare.   Programul cuprinde lista lucrărilor și cercetărilor statistice care vor fi realizate de BNS, precum și lucrările executate și informațiile furnizate de alte autorități și instituții publice în adresa Biroului, cu indicarea nivelului de dezagregare, sfera de cuprindere, periodicitatea și termenul de diseminare a informației.

Are dreptul un agent economic cu statut de persoană fizică (ÎI sau GȚ) să suporte cheltuieli de reprezentanță? Și daca da, care este modalitatea lor de deducere și reflectare în Declarații? În conformitate cu art. 24 alin. (3) din Codul fiscal (CF), deducerea cheltuielilor de reprezentanță a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de HG „Cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit” nr. 693 din 11.07.2018 (HG nr. 693/2018), cu modificările și completările ulterioare.

În Monitorul Oficial din 12 martie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 94 din 25 februarie 2021 cu privire la modificarea Instrucțiunii privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr. 352 din 28 septembrie 2017. În temeiul prevederilor art. 1323 alin. (10) din Codul fiscal, precum și întru asigurarea executării art. 167 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 8 februarie 2007, ediţie specială), cu modificările ulterioare, și Legii privind modificarea unor acte normative nr. 257 din 16.12.2020,

În conformitate cu prevederile art.11 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, iar în cazul pierderii documente lor contabile, în temeiul art.17

Care organizații nu dețin obligația de a reține impozitul pe venit din mijloacele bănești donate (ajutoarele acordate) persoanelor fizice-cetățeni?  

În ședința Parlamentului din 30 noiembrie curent deputații au votat în lectură finală proiectul de lege ce prevede permisiunea de utilizare de către agenții economici a avizului de transportare a mărfurilor. Potrivit noilor prevederi, în cazul în care, la livrarea mărfurilor, furnizorul emite avizul de însoțire pe perioada transportării acestora, eliberarea facturii fiscale se va efectua până la sfârșitul perioadei fiscale.