Pentru a asigura eventuala confiscare a bunurilor care au contribuit la săvârşirea contravenţiei, precum şi pentru a garanta executarea, la Codul contravenţional prin Legea nr. 208 din 17 noiembrie 2016 privind modificarea şi completarea Codului contravențional nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 (în continuare – CC) au fost operate completări care stabilesc măsurile procesuale de constrângere aplicate în cadrul procesului contravenţional: Amenda judiciară;Punerea sub sechestru.

Autoritățile propun un șir de măsuri ce se referă la implementarea principiilor economiei verzi în sectoare ca energetica, agricultura ecologică, transportul durabil, ecologizarea întreprinderilor mici și mijlocii, achiziții publice, construcții, educație pentru dezvoltarea durabilă și industrie verde.

Potrivit art. 1 alin. (1) al Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998 (în continuare — Lege), patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfășura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.

Implementarea Strategiei Naționale de Descentralizare a fost prelungită de Guvern până în 2016. Valentin Guznac, Secretar general-adjunct al Guvernului a menționat că în perioada anilor 2012- 2015 au fost implementate doar 50 la sută din acțiunile preconizate în cadrul acestei importante reforme.

În Monitorul Oficial, nr. 60-66 din 24 februarie a fost publicat Ordinul Ministerului Finanţelor Nr. 17 din 27 ianuarie 2017, ce se referă la aprobarea formei Registrului de evidenţă a mărfurilor supuse accizelor ce se expediază sau se transportă din încăperea de acciz, precum şi la modul de completare a acesteia.

La data de 19 aprilie, începînd cu orele 10.00, reprezentanții mediului de afaceri sunt invitați la prima sesiune de informare sub genericul “Reforme în domeniul vamal și al facilitării comerțului”. Evenimentul va fi desfășurat în incinta Biroului Vamal Chișinău, situat pe adresa mun. Chişinău, bd. Dacia 49/6. De menționat, că la eveniment va fi prezent Directorul General al Serviciului Vamal, Vitalie VRABIE.

Asociațiile de economii și împrumut au un an pentru conformarea activității, statutului şi regulamentelor interne prevederilor Legii nr.216 din 23 noiembrie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007. Documentul a fost publicat în MO pe data de 15 decembrie curent.

Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) a prezentat raportul de activitate pentru anul 2017. Conform raportului, inspectorii de muncă au întreprins acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul muncii. Astfel, au fost efectuate 3479 vizite de control, monitorizate 3135 unități cu un număr de 111,5 mii salariaţi, din care 55,2 mii femei (inclusiv 12,7 mii din mediul rural) și 7 minori. Din numărul total de vizite, 2772 au fost planificate, iar 707 — inopinate.

În anexa nr. 2 al proiectului Ordinului sunt incluse Normele cu privire la procedura de control a dovezilor de origine a mărfurilor la acordarea preferinţelor tarifare, care stabilesc procedura de prezentare a acestora în organele vamale, controlul şi acceptarea sau refuzul de accept al acestora.

”Vom întreprinde măsuri concrete pentru a combate fenomenul „salariului în plic” și a „muncii la negru”, perfecționarea cadrului legal și calcularea corectă a coeficientului salariului oficial, pentru ca cetățeanul să poată beneficia de salarii și pensii asigurate. De asemenea, în acest scop trebuie promovate și mediatizate modificările legislative, organizate campanii de sensibilizare a angajatorilor în vederea respectării legislației și asigurării dreptului echitabil la muncă.

Potrivit art. 95 alin. (1) al CF, obiecte impozabile constituie: livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova;

Afirmația a fost făcută de ministrul Finanțelor,Octavian Armașu, la dezbaterile publice pe marginea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2018, organizate ieri de Comisia parlamentară economie, buget și finanțe.

IFS pe mun. Chişinău anunţă despre comercializarea produselor din carne şi anume: Tîrtiţă de raţă în cantitate de 768 kg şi Tîrtiţă de gîscă în cantitate de 744 kg. Bunurile respective sunt propuse spre comercializare agenţilor economici din domeniu producerii, exportului, comercializării produselor din carne la preţ de 14,40 lei pentru 1 kg şi la preţ de 16,20 lei pentru 1 kg respectiv. Condiţii de comercializare – prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri a Moldovei. Detalii: www.bursa.md.

Noul președinte al părții moldovenești a Comisiei interguvernamentale pentru cooperarea economică a fost desemnat vicepremierul, ministrul Economiei, Octavian Calmîc, iar locțiitorul lui va fi ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eduard Grama. Decizia a fost adoptată de Guvernul Republicii Moldova, relatează Noi.md.

În cadrul controlului fiscal, întreprinderea Dvs. poate fi reprezentată doar de administrator (director, director executiv etc.) sau un reprezentantul delegat de administrator.

Toate PET-urile din Moldova, deșeuri care rămân în mare parte după consumul băuturilor răcoritoare, pot fi reciclate în jumătate de an. Problema majoră constă în faptul că nu are cine să le colecteze și să le sorteze. Aceasta este afirmația lui Vasile Bejenari, fondatorul companiei Gelibert, producător de băuturi răcoritoare din Republica Moldova. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței de presă „Daunele de milioane ale reducerii taxei ecologice”, la care au participat mai mulți producători autohtoni. Potrivit președintelui Asociației producătorilor de conserve Speranța Con,Ștefan Golubciuc, pe parcursul a zece ani, în bugetul de stat, au ajuns circa 2,5 mld. lei, bani suficienți pentru crearea unei infrastructuri necesare pentru colectarea, sortarea, reciclarea și utilizarea deșeurilor. Totodată, ultimele inițiative legislative și anume modificările propuse la Legea nr. 1540 din anul 1998, ar duce la pierderi de aproximativ 70 de milioane la bugetul de stat, bani care ar putea, totuși, soluționa problema.

As vrea sa precizez dacă în cazul în care o companie prestează servicii (nu este magazin online) si site-ul urmează să fie conectat la un sistem de plati online (www.bpay.md), atunci automat site-ul devine sau nu un magazin online (cu necesitatea achitarii taxelor respective)? Pentru acceptarea plaţilor online prin intermediul cardului bancar trebuie ca compania să deţină casa de marcat şi să emită bon fiscal la fiecare comandă primită?

Investitorii străini sunt în aşteptarea îmbunătăţirii climatului de afaceri şi a celui investiţional din Republica Moldova. Reprezentanţii Asociaţiei Investitorilor Străini (FIA) consideră că în acest scop ar fi nevoie de modificări legislative, dar şi de a stabili cât mai curând foaia de parcurs a măsurilor menite să amelioreze mediul de afaceri din Moldova.

Începând cu luna noiembrie 2017, persoanele care au dreptul la pensie își vor putea calcula mărimea pensiei cu ajutorul Calculatorului on-line de pensie, prin introducerea datelor personale.

În activitatea agenților economici rezidenți ai Republicii Moldova înstrăinarea imobilelor reprezintă o parte importantă, astfel obținându-se venit impozabil sau pierderi fiscale. În cele ce urmează vom examina aspecte fiscale specifice mijloacelor fixe și impozitării în cazurile înstrăinării imobilului de către entitate, şi anume, prin căile principale: