Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

O entitate înregistrată în România intenționează să desfășoare activitate comercială pe teritoriul RM. Este necesar ca aceasta să înregistreze o reprezentanță permanentă pentru a desfășura această activitate?   În conformitate cu prevederile art.5 alin. 15) din CF, reprezentanţă permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:   

Serviciul Fiscal de Stat comunică că Lista persoanelor competente în evaluarea bunurilor sechestrate aprobată prin Ordinul nr. 627 din 16 decembrie 2020 și publicată în Monitorul Oficial din 25 decembrie 2020 a fost actualizată. Evaluarea bunurilor sechestrate pentru comercializarea acestora se efectuează de către persoane fizice sau juridice competente din lista aprobată anual de Serviciul Fiscal de Stat.

Hotărârea Guvernului nr.311/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului pentru implementarea politicii fiscale și vamale, aprobată în cadrul ședinței cabinetului de miniștri din 25 mai anul curent, a fost elaborată în temeiul art. XXVII alin.(3) din Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative

Contribuțiile de asigurări sociale de stat în taxă fixă, majorările de întârziere și amenzile calculate și neachitate la bugetul asigurărilor sociale de stat până la 1 ianuarie 2022 de către gospodăriile țărănești (de fermier), ar putea fi anulate din sistemul de evidență al Casei Naționale de Asigurări Sociale doar în cazul în care fondatorii GȚ nu au realizat venitul anual în mărime de peste 2 salarii medii lunare pe economie, prognozate pentru anul respectiv. Astfel, fondatorii (membrii) GȚ, care realizează un venit total de peste 2 salarii medii lunare, vor achita în continuare taxa fixă, lunar câte 1/12 din suma anuală, până la data de 25 a lunii următoare celei de gestiune.

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de entitate în conturile acesteia. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.

Listele de verificare care se aplică în cadrul controlului de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscului pentru domeniile gestionate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) au fost aprobate prin Ordinul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului nr. 67 din 2 aprilie 2019. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din 12 aprilie curent. Astfel, controalele de stat vor fi desfășurate în baza următoarelor 14 liste: • Lista de verificare a punctului farmaceutic veterinar • Lista de verificare a farmaciei veterinare

Potrivit art.102 alin. (81) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pentru mărfurile procurate, precum şi pentru mărfurile, serviciile procurate care au fost utilizate la fabricarea mărfurilor care în procesul activităţii de întreprinzător au fost distruse ca urmare a calamităţilor naturale se deduce în condiţiile în care aceste situaţii sunt demonstrate şi confirmate.

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.

Urmează a se impozita cu TVA mărfurile cu termenul de valabilitate expirat (inclusiv din cauza sistării activității pe perioada pandemiei) care urmează a fi distruse?   Potrivit art.95 alin.(1) din Codul fiscal (CF), obiecte impozabile cu TVA constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, aceasta reprezentând rezultatul activităţii lor de întreprinzător în RM.  

Conform alin. (1) al art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) contabilitatea de gestiune este sistemul de colectare, înregistrare, prelucrare și transmitere a informației pentru planificarea, controlul și analiza activității entității în scopul întocmirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.

Potrivit reglementărilor contabile, la data raportării, poate fi necesară efectuarea operaţiunilor de depreciere pentru prezentarea stocurilor în situaţiile financiare la valoarea realizabilă netă, care nu depăşește valoarea contabilă a acestora

Comercializarea și exportul deșeurilor și resturilor de metale feroase și neferoase, de baterii și acumulatori uzați, inclusiv în stare prelucrată, ar putea fi interzisă timp de două luni. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege privind instituirea moratoriului asupra activității de comercializare și export de către agenții economici aflați pe teritoriul Republicii Moldova și care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar al articolelor menționate a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat în componență nouă. Proiectul este elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii în contextul realizării acțiunii stabilite în Planul de activitate al Guvernului privind demonopolizarea sectoarelor prioritare identificate ale economiei naționale.

Bunurile din rezervele de stat și de mobilizare ar putea fi trecute la pierderi sau la deșeuri în cazurile constatării unui nivel scăzut al calității (schimbarea caracteristicilor calitative prescrise, uzura fizică și morală, modificarea standardelor); învechirii fizice (expirării termenului de păstrare și/sau valabilitate); pierderii interesului comercial (nu prezintă interes social, care nu este necesar populației). Aceste norme sunt prevăzute de proiectul hotărârii de Guvern, prin care se propune aprobarea Regulamentului privind modul de trecere la pierderi sau la deșeuri a bunurilor din rezervele de stat (proiectul Regulamentului) elaborat și propus pentru consultări publice de către Ministerul Afacerilor Interne.

Incubația ouălor de diferite specii de păsări în aspect industrial are loc în incubatoare. Incubația, în aspect tehnologic se tratează ca proces de dezvoltare naturală sau artificială a embrionului de păsări sub influența anumitor factori fizici (temperatură, umiditate etc.). Incubatorul însă reprezintă o instalație specială amenajată,

Studiu de caz: Persoana juridică nerezidentă are persoană fizică rezidentă angajată prin contract individual de muncă, care desfășoară temporar munca la distanță pe teritoriul Republicii Moldova, având în vedere situația epidemiologică. Angajatul nu este imputernicit să semneze contracte în RM sau să desfășoare oricare alte activități în numele întreprinderii nerezidente. În acest cazul apare sau nu obligația de a crea reprezentanță permanentă pe teritoriul RM de către persona juridică nerezidentă?    

Prin contractul de arendă, o parte (arendator) se obligă să dea celeilalte părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte bunuri agricole în posesie și folosință pe o durată determinată, iar aceasta se obligă să efectueze plata de arendă. Prin bunuri agricole – conform art.1288 alin (2) din Codul Civil,

Urmează a fi aplicate prevederile art.96 lit.b) din Codul fiscal, conform căruia se stabilește cota redusă TVA, în mărime de 12%, la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepţia producţiei alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoţite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a CAEM, pentru vin?  

Care sunt condițiile ce urmează a fi respectate de către contribuabilul din sectorul HoReCa pentru a beneficia de dreptul aplicării cotei reduse a TVA, pentru mărfurile/ serviciile realizate în cadrul activităţilor care se atribuie la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei?   Amintim, în urma modificărilor operate la Codul fiscal prin Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative, care a intrat în vigoare începând cu 1 mai 2020, s-a stabilit o cotă a TVA redusă în mărime de 15% în următoarele cazuri:

Pe parcursul trimestrului I al anului curent au fost adoptate 72 de decizii asupra cazurilor de încălcare a legislației, inclusiv a celor ce vizează corectitudinea calculării și achitării plăților salariale, impozitelor și defalcărilor aferente acestora, fiind calculate suplimentar la buget plăți suplimentare în sumă totală de circa 3,37 mil. lei (impozit pe venit – 543,72 mii lei, contribuții de asigurări sociale – 1,048 mil. lei, prime de asigurare obligatorie de asistență medicale – 334,58 mii lei, penalități și amenzi aferente plăților salariale – 1,44 mil. lei), dintre acestea fiind achitate 2,35 mil. lei, se spune în Raportul Serviciului Fiscal de Stat al activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a muncii „la negru”, pentru primele trei luni ale anului 2021.