Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a prezentat rezultatele valorificării Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului (FNDAMR) pentru semestrul I al anului 2019. Amintim că acesta a fost aprobat în volum de 900 mil. lei, menținându-se la nivelul anului 2018, dintre care circa 477,2 mil. lei sunt atribuite pentru subvenționarea post-investițională pentru anul curent, 352,0 mil. lei au fost direcționate pentru plata restanțelor anului 2018, 45 mil. lei sunt repartizate pentru plățile în avans, iar 25,8 mil. lei este contribuția statului în Fondul Național al Viei și Vinului.

Prețurile medii de consum în luna august 2021 comparativ cu luna august 2020 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 4,64%, inclusiv la produse alimentare cu 4,83%, mărfuri nealimentare – cu 6,93% și serviciile prestate populaţiei – cu 1,02%.   Conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), preţurile medii de consum în luna trecută în raport cu indicatorii înregistrați în luna iulie au crescut cu 0,33%. Creșterea a fost determinată de majorarea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 1,01% și la serviciile prestate populației – cu 0,53%.

Contractele încheiate între comercianţi, profesioniști şi consumatori, trebuie să cuprindă clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştințe de specialitate din partea consumatorilor. În dreptul european, cadrul principal de de reglementare este conferit de Directiva 93/13/CEE a Consiliului Comunității Europene din 5

În contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, este evident faptul că se va accelera și se va intensifica procesul de transpunere a actelor normative europene în legislația națională și punerea în aplicare a acestora în termeni rezonabili.

Contribuția la adoptarea și aplicarea legislației în domeniul mediului se regăsește printre prioritățile comunității de business. Cum se poate implica mediul de afaceri în protecția mediului, care este stadiul actual al cadrului normativ în domeniul gestionării deșeurilor și ce practici putem prelua din regiune – aceste și alte subiecte au fost discutate în cadrul mesei rotunde cu genericul „Sporirea rezilienței ecologice prin implicarea mediului de afaceri din RM”, organizată astăzi de AmCham Moldova și PRIAevents în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Angajatorul este obligat să creeze condiţiile necesare şi să favorizeze formarea profesională a salariaţilor care studiază în instituţii de învăţământ, fără scoatere din activitate

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul RM a adoptat Legea nr. 193 pentru modificarea unor acte normative (reglementarea raporturilor conexe prestării muncii prin agent de muncă temporară, securității și sănătății în muncă a unor categorii de lucrători, a unor aspecte legate de raporturile de muncă, a răspunderii contravenționale etc.) (în continuare Legea nr. 193/2025). Această lege organică, publicată în MO al RM nr. 441-444, art. 602, din 21 august 2025, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

În anul 2020, prin intermediul MTender, de către autoritățile contractante au fost publicate 1828 anunțuri de participare la procedura de achiziții publice, dintre care 826 – pentru achiziționare de bunuri, 639 – pentru procurare de lucrări și 363 – pentru achiziționare de servicii, potrivit Raportului privind activitatea în domeniul achizițiilor publice, publicat de Agenția Achiziții Publice.   Conform obiectului de achiziţie, cele mai multe licitații deschise au fost iniţiate pentru procurarea de:

Prin voucher înțelegem bonul, certificatul, chitanța, adeverința garantată de cineva, în anumite condiții (de exemplu, în anumite perioade de valabilitate), oferind posesorului o anumită sumă de bani pentru procurarea unui bun sau acces la un serviciu în anumite locuri și în limita valorii indicate.

Șase proiecte ce se referă la reglementarea certificării, cerințelor tehnice și aplicarea echipamentelor de casă și control au fost elaborate de Ministerul Finanțelor, acestea fiind propuse repetat spre consultare publică.   Astfel, părțile interesate sunt invitate să se expună, până la data de 17 mai 2021, asupra următoarelor documente: Proiectul regulamentului privind certificarea echipamentelor de casă și control Proiectul regulamentului privind funcționarea Centrului de certificate a echipamentelor de casă și de control

Începând cu 1 iulie 2023, activitatea de comerț cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri (gherete), pavilioane și din autovehicule, precum și comerțul cu produse alimentare și mărfuri ușor

”Viitorul este acasă” este sloganul Programului de stat „Prima casă” (în continuare – Program), care a fost aprobat prin Legea nr. 293/2017, scopul acestuia fiind facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe, în special pentru familii tinere, prin contractarea de credite garantate parțial de stat. Programul este unul național, aplicabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova și poartă un caracter social, reprezentat de intervenția statului în procesul de garantare a creditelor. De la momentul lansării la 26 martie 2018, condițiile de aderare la Program au suportat mai multe intervenții, fiind extinse categoriile beneficiarilor, vârsta acestora, prevederile de acordare a compensațiilor etc. În continuare

Salariul mediu se garantează salariaţilor în cazurile prevăzute de legislaţie, de contractele colective şi/sau cele individuale de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi normele juridice cu privire la garanțiile privind menținerea salariului mediu pentru salariaţi. Angajatorul este obligat să le ofere salariaţilor condiții de muncă prevăzute de contractul individual de muncă (CIM), iar salariații au dreptul la apărare,

Compania a importat o piesă de schimb pentru a o instala la un echipament livrat scutit de TVA cu drept de deducere, care se află în termen garanție. Are dreptul compania să deducă TVA la import pentru piesa de schimb? Care este modalitatea de facturare a acestei piese de schimb, dacă cumpărătorul a achitat echipamentul care include și garanția de 2 ani?

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

Agentul economic X (rezident al Republicii Moldova) în baza contractului semnat prestează servicii de închiriere de echipament aerian cu echipaj pentru transportarea pasagerilor companiei aeriene unui rezident al Republicii Moldova, care dispune de licență pentru efectuarea zborurilor. Ce cota a TVA se va aplica pentru aceste servicii?

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop stimularea creării și dezvoltării întreprinderilor sociale. În primul rând, autorii propun scutirea întreprinderilor sociale de la plata taxelor locale, precum și de la plata impozitului pe venit. În nota proiectului se menționează că scutirea de la impozitul pe venit este unul din stimulentele principale utilizate la nivel european pentru încurajarea antreprenoriatului social.

La virarea la bugetul de stat a defalcărilor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii de către contribuabili urmează a fi consultate prevederile Legii nr. 721/1996 (Lege nr. 721/1996) privind calitatea în construcţii.

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].