Legea bugetului de stat pe anul 2016 a fost aprobată cu întârziere de 6 luni, în perioada ianuarie – iunie a anului de raportare fiind aplicată procedura bugetului provizoriu. Este una din constatările Curţii de Conturi în urma auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2016 și la Raportul auditului performanței managementului datoriei sectorului public pe anul 2016. Hotărârea Curţii cu privire la Raportul respectiv este publicată în Monitorul Oficial nr. 253-264 din 21 iulie curent.

BNM ridică din nou rata de bază. De la 2 septembrie va fi 19.5%, în timp ce rezervele obligatorii sunt deja 32%. Asistăm astfel la realizarea scenariului similar perioadei 2008 — 2010, în care măsurile luate de BNM au dus la penurie de lichiditate în sistemul bancar, scumpirea creditelor și alterarea masivă a portofoliului de credite.

După ce astăzi au intrat în vigoare tarifele aprobate de ANRE în luna iulie pentru curentul electric și gazele naturale, ne-am putea aștepta la noi scumpiri. Următoarele majorări ar putea viza tarifele la apă pentru locuitorii capitalei.

Germania și Olanda, care au cel mai mare excedent de cont curent, ar trebui să investească mai mult pentru a ajuta creșterea economiei și a inflației în întreaga zonă euro, se arată într-un raport privind dezechilibrele macroeconomice, publicat joi de Comisia Europeană (CE), transmite Reuters.

Banca Centrală a SUA (Federal Reserve-Fed) a decis joi seară să mențină nemodificată dobânda de politică monetară la un nivel apropiat de zero, îngrijorată de starea economiei mondiale, volatilitatea de pe piețele financiare și inflația redusă de acasă, dar, totuși, a lăsat deschisă posibilitatea unei majorări a costului creditului la finele acestui an.

Puterea de cumpărare a moldovenilor scade de la o lună la alta. Astăzi, Biroul Național de Statistică a anunțat că în august, indicele prețurilor de consum s-a majorat cu 2,9% față de luna iulie. Comparativ cu august 2014, indicatorul este în creștere cu 12,2%.

Prevederi contractuale principale

Totodată, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a păstrat și rata dobânzii pentru creditele overnight la nivel de 12% anual, iar pentru depozitele overnight – la nivel de 6% anual.

Banca Centrală Europeană (BCE) va fi, probabil, nevoită să îşi extindă programul de relaxare cantitativă în condiţiile în care inflaţia se menţine la un nivel scăzut. Din luna martie, BCE a cum­pă­rat obligaţiuni de 60 miliarde de euro pe lună ca parte a efortului susţinut de a impulsiona inflaţia şi activitatea economică, scrie The Wall Street Journal. Programul ar trebui să se încheie în septembrie 2016.

Piața valutară a Moldovei este acum deformată dintr-un șir de motive, inclusiv din cauza instabilității politice, a acțiunilor masive de protest, care, într-un fel sau altul, nu contribuie la comercializarea valutei, vînzătorii cred că mîine cotația ar putea fi mai avantajoasă și nu se grăbesc să vîndă valuta. Constatarea a fost făcută de către președintele Ligii Bancherilor din Moldova, fostul prim-viceguvernator al BNM Dumitru Ursu în cadrul emisiunii Alb&Negru la Unimedia, transmite NOI.md.

Banca Centrală Europeană (BCE) este pregătită să suplimenteze măsurile de stimulare dacă economia zonei euro va avea nevoie, a declarat joi preşedintele instituţiei, Mario Draghi, într-o conferinţă de presă la care a anunţat că BCE a redus estimările referitoare la inflaţie pentru 2015 şi 2016.

Noile prognoze macroeconomice publicate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) la sfârşitul săptămânii trecute indică creşteri însemnate pe linie, fie că este vorba despre PIB, consum, număr de salariaţi sau câştigul salarial.

Potrivit Obiectivelor politicii fiscale și vamale pe termen mediu in perioada 2017- 2019 cotele accizelor la produsele de tutun vor fi ajustate la rata prognozată a inflației – de circa 5% pentru acești trei ani.

„După ce din țară a fost scos un volum atît de mare de valută forte, leul se depreciază, iar ulterior crește rata inflației. Acest impact al diferenței cursului valutar asupra inflației experții de la IDIS Viitorul au încercat să-l înțeleagă încă în anul 2006, însă atunci noi ne confruntam cu altă problemă (valuta se aprecia) și noi calculam dacă aceasta nu va provoca micșorarea prețurilor. În prezent, această legătură este mult mai puternică. Deprecierea leului cu 1% va cauza o creștere a ratei inflației cu 0,5%-0,6%. Acest al doilea proces rămîne în urmă cu 2-3 luni, iar aceasta înseamnă că la sfîrșitul anului curent rata inflației va de cel puțin 20-22%”, a declarat ex-președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, în cadrul ședinței clubului de presă „Rezonanța socială”, informează NOI.md.

În luna ianuarie curent rata anuală a inflaţiei a constituit 13,4%, fiind cu 0,2 puncte procentuale inferioară celei din luna precedentă. Potrivit Băncii Naţionale, este pentru prima dată în ultimele 12 luni când s-a înregistrat o diminuare a ritmului anual al inflației.

Preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,6% în luna ianuarie comparativ cu aceeaşi lună din 2014, consemnând cel mai important declin de la înfiinţarea zonei euro, în 1999, până în prezent, potrivit primelor estimări ale Eurostat. Un nivel similar al inflaţiei, de -0,6%, s-a mai înregistrat în zona euro doar în luna iulie a anului 2009, în timpul recesiunii economice, relatează Bloomberg şi Reuters.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare propune spre consultare proiectul Ordinului Ministerului privind aprobarea metodologiei ce are drept scop elaborarea Registrului preţurilor de referință pentru maşini, utilaje și echipamente agricole şi principiile de înregistrare a acestora.

În luna februarie 2016, ritmul creșterii prețurilor de consum (IPC) pentru ultimele 12 luni a constituit 10.3 la sută, fiind cu 3.1 puncte procentuale inferior celui din luna precedentă și menținîndu-se peste limita superioară a intervalului de ±1.5 puncte procentuale de la ţinta de 5.0 la sută.

În ultima perioadă, tot mai frecvente sunt cazurile în care fondatorul întreprinderii de stat sau societății pe acțiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social (statul) solicită majorarea capitalului social cu surplusul din reevaluarea activelor imobilizate. Motivele invocate se bazează pe faptul că entitățile menționate au fost dotate cu imobilizări (în mare parte clădiri, edificii etc.) de către stat, valoarea acestora, consemnată în capitalul social fiind valoarea stabilită la data depunerii în capitalul social al entității (fondării). Ulterior, valoarea de piață a activelor menționate a suferit modificări, de regulă în partea majorării acesteia.

Executarea silită reprezintă un ansamblu de măsuri, prevăzute de Codul de executare