Pentru menținerea forței de muncă calificate și atragerea de noi specialiști, angajatorii au tendința să diversifice pachetul social acordat salariaților, prin oferirea diverselor facilități, cum ar fi:

Conform datelor prezentate în cadrul Conferinței Naționale pentru Antreprenoriat Social (Ediția VI) desfășurate în regim online pe data de 16 februarie, economia socială în Uniunea Europeană acoperă peste 14,5 mil. de angajați, ceea ce reprezintă circa 6,5% din populația aptă de muncă, iar 1 din 4 întreprinderi create în țările europene este o întreprindere socială.  În Republica Moldova acest fenomen este încă la etapa incipientă de dezvoltare, unul din motive fiind nivelul scăzut de conștientizare al conceptului de antreprenoriat social.  

În contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, este evident faptul că se va accelera și se va intensifica procesul de transpunere a actelor normative europene în legislația națională și punerea în aplicare a acestora în termeni rezonabili.

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 153 din 27 decembrie 2021 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022.  În continuare vă propunem să luați cunoștință de Ordinul publicat. Întru asigurarea achitării și evidenței plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022,

Prin decizia consiliului local întreprinderea municipală (ÎM) este investită cu dreptul de colectare a taxei pentru salubrizare cu acordarea în localitatea respectivă a serviciilor de colectare a deșeurilor managere de la gospodăriile cetățenilor. Pe tot parcursul activității ÎM se confruntă cu problema colectării taxei, astfel suportând pierderi financiare. Care este modul de aplicare corectă a acestei taxe? Procedura și principiile stabilirii, modificării și anulării taxelor locale, modul lor de plată, criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale, sunt stabilite conform prevederilor Titlului VII al CF (Titlul VII al CF).

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop stimularea creării și dezvoltării întreprinderilor sociale. În primul rând, autorii propun scutirea întreprinderilor sociale de la plata taxelor locale, precum și de la plata impozitului pe venit. În nota proiectului se menționează că scutirea de la impozitul pe venit este unul din stimulentele principale utilizate la nivel european pentru încurajarea antreprenoriatului social.

Conform art. 2541 alin. (2) din Codul fiscal, efectuarea de către agentul transportator a transporturilor auto de călători prin servicii regulate în trafic urban, suburban, interurban, raional sau internaţional fără emiterea şi/sau raportarea biletelor (bilet – bon de casă emis de echipamentul de casă şi de control sau document de strictă evidenţă cu preţ fixat, confecţionat în mod tipografic sau electronic, ce confirmă dreptul la călătorie al persoanei, încheierea contractului de transport rutier între operatorul de transport rutier/întreprindere şi persoane, precum şi faptul

În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

În aprilie 2021 întreprinderea a achitat o amendă care i-a fost aplicată angajatului acesteia de către organul abilitat. În situația dată, la achitarea amenzii urmează ca suma respectivă să fie inclusă în venitul impozabil al angajatului din care să se rețină impozit pe venit și contribuții de asigurări sociale și medicale? Pentru început, e necesar de stabilit față de cine a fost aplicată amenda. Dacă amenda a fost aplicată față de persoana juridică, iar angajatul acesteia a achitato din mijloace financiare proprii, iar ulterior întreprinderea a restituit angajatului mijloacele băneşti, atunci în cazul dat pentru angajat nu se constată un venit.

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

Munca prin cumul sau cumularea de funcții (profesii) este modalitatea de muncă suplimentară prevăzută de legislația muncii. Posibilitatea deţinerii simultane a două sau mai multe funcţii (profesii) este o expresie a principiului libertăţii muncii, consfinţit, de altfel, şi în art. 43 din Constituția RM.     Potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) al Codului muncii (CM), salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare. Pentru definirea prestării muncii suplimentare CM operează şi cu noţiunea de cumulare a profesiilor (funcţiilor) (art. 156 alin. (1)).

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (13) din Codul fiscal (CF), în cazul finanţării parţiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere. Totodată, potrivit art. 261 alin. (14) din CF, prin derogare de la alin. (12) și (13) suma subvenţiilor obţinute ca urmare a efectuării investiţiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influenţează asupra mărimii valorii de intrare a mijloacelor fixe. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe, conform art.

Reieșind din norma legală în vigoare, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM19. Astfel, art. 5 alin. (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999) prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.

Compania nerezidentă, întru desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM, a deschis o sucursală. Urmează sau nu sucursala nerezidentului să rețină la sursa de plată impozitul pe venit din veniturile sub formă de mijloace bănești transferate către compania nerezidentă (întreprindere mamă)? Se califică aceste venituri drept dividende?   În conformitate cu art. 240 Codul Civil, sucursala este o subdiviziune separată a persoanei juridice, situată în afara sediului acesteia, care are aparenţa permanenţei, propria conducere şi dotarea materială necesară pentru a desfăşura o parte sau toate activităţile persoanei juridice.

În legislaţia aferentă calculării şi declarării contribuţiilor de asigurări sociale (în continuare - CAS) în anul 2023 au intervenit mai multe modificări ce ţin de raportarea CAS, în special acestea fiind operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999).

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea

La 30 iulie 2021 expiră termenul-limită pentru recepționarea cererilor de finanțare a proiectelor de infrastructură pentru anul 2022 în cadrul Proiectului de Reziliență Rurală (IFAD VII). Astfel, solicitanții (întreprinderi mici şi mijlocii, gospodării țărănești, grupuri de producători din mediul rural (Grup-client)) care practică activități agricole, au la dispoziție încă o lună pentru depunerea cererilor.   Asistența financiară va constitui maximum $200 mii și va putea fi utilizată pentru finanțarea proiectelor de infrastructură (construcţia reţelelor de alimentare cu apă pentru irigare, precum și construcția / reparația segmentelor de drum și poduri).

În anul 2021, gospodăria țărănească „X”, plătitoare a TVA, deoarece nu respecta condițiile din art. 3 alin. (2) din CF a fost lichidată, iar drept consecință a fost creată o SRL, astfel având loc reorganizarea GȚ în SRL. În cazul examinat, care este modalitatea de declarare a obligațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2021? Pentru început e necesar de menționat că, în baza art. 3 alin. (2) din Legea privind gospodăriile ţărănești (de fermier) nr. 1353-XIV din 03.11.2000 (Legea nr. 1353/2000), suprafaţa terenurilor și mărimea altor bunuri, inclusiv arendate, ale GȚ trebuie să asigure utilizarea preponderentă în cadrul acesteia (mai mult de 50% anual) a muncii personale a membrilor ei.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a lansat la sfârșitul anului trecut o nouă versiune electronică a Registrului Membrilor CCI a RM. Acest instrument online permite companiilor interesate să găsească potențiali parteneri pentru cooperare și investiții profitabile în Republica Moldova. Criza fără precedent survenită din cauza conflictului militar din țara vecină Ucraina, a dus la apariția unor provocări serioase pentru toți antreprenorii și la necesitatea de a căuta noi parteneri pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor. Sergiu Harea, Președintele CCI a Republicii Moldova, ne explică în acest interviu cum poate ajuta, în aceste condiții, Registrul Membrilor CCI a RM.

În cadrul activității economice de întreprinzător, debitorul relațiilor comerciale civile obține o poziție procesuală specifică în cadrul procedurii de insolvabilitate, în care nu există reclamant şi pârât care să participe în condiţii de contradictorialitate. În calitate de părţi în cadrul procedurii de insolvabilitate apar doar debitorul insolvabil şi creditorii acestuia.