Cele mai mari 30 de bănci din Europa în funcţie de capitalizare au renunţat anul trecut la 80.000 de angajaţi, reprezentând 3,5% din total, iar o revenire a numărului de locuri de muncă la nivelul anterior crizei pare puţin probabilă, în pofida recuperării economice din regiune. Declinul veniturilor, pierderile şi nevoia de a convinge autorităţile de reglementare că nu mai sunt instituţii de credit atât de mari încât dacă au probleme să pună în pericol sistemul financiar au determinat băncile să-şi reducă semnificativ operaţiunile începând din 2008, când colapsul Lehman Brothers a declanşat criza financiară globală.

Orice modificări ale Codului Fiscal ar trebui să fie sub forma unui pachet, astfel încât impactul general să poată fi evaluat cu atenţie, Guvernul având la dispoziţie mai multe opţiuni în privinţa impozitării, pe care le poate combina în mai multe moduri, după analiza impactului, potrivit FMI. «Ce va fi important este ca orice schimbări din Codul Fiscal să vină sub forma unui pachet, astfel încât impactul general să poată fi evaluat cu atenţie. De exemplu, există în evoluţie o viziune cu privire la taxele pe proprietate. De asemenea, discutăm de impozitarea pe zona energiei. E necesară şi lărgirea bazei de contribuţii sociale, astfel încât sistemul să poată fi durabil şi sustenabil. Toate acestea sunt opţiuni diferite, care pot fi combinate de maniere diferite. Guvernul studiază impactul diferitelor combinaţii de măsuri şi noi (FMI — n.r.) suntem gata să discutăm pe tema acestor opţiuni», a declarat miercuri şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, într-o conferinţă de presă.

Piaţa informatică din Republica Moldova se împarte între conexiunile online de mare viteză şi barierele fiscale resimţite de dezvoltatorii din IT, atunci când îşi exportă produsele IT. Ţara noastră se află pe locul 7 în lume după viteza de încărcare pe Internet şi pe locul 16 după viteza de descărcare. În peste 50% din locuinţele moldovenilor există cel puţin un calculator conectat la Internet, iar 37% din internauţi îşi fac cumpărăturile online.

În Australia, vor fi majorate taxele pentru tutun, a anunțat trezorierul Australiei, Chris Bowen. Oficialul spune că astfel vor fi adunați mai mulți bani la buget, iar mii de australieni vor renunța la acest viciu. După majorare, un pachet de țigări de dimensiuni medii ar putea costa peste 20 de dolari. Astfel, accizele la țigări vor crește într-un an, începând cu 1 decembrie, până la 12,5%. Trezorierul mai spune că majorările la buget vor crește până la 5,3 miliarde de dolari în următorii patru ani. Autoritățile spun că acești bani vor fi cheltuiți pentru tratamente împotriva cancerului.

Ministerul german al Finanţelor pregăteşte terenul pentru un al treilea pachet de finanţare externă pentru Grecia, cu o valoare de 10-20 miliarde euro, care ar urma să fie aprobat înaintea alegerilor din luna mai pentru Parlamentul European, potrivit Der Spiegel, preluat de Reuters. Publicaţia germană citează un document intern al ministerului Finanţelor de la Berlin.

Acţionarii Băncii de Economii a Moldovei (BEM) au votat pentru efectuarea unui audit special al situaţiei financiare şi a unui studiu de diagnostic al băncii, informează MOLDPRES. Un comunicat de presă, difuzat astăzi de BEM, precizează că pentru anunţarea licitaţiei privind selectarea organizaţiei de audit pentru efectuarea unui audit special al situaţiei financiare şi a unui studiu de diagnostic au votat majoritatea acţionarilor care au participat la Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor.

Ţările UE trebuie să facă economie la energie, potrivit Directivei privind eficienţa energetică aplicată din 1 ianuarie 2014, în timp ce pachetul legislativ ce vizează supravegherea instituţiilor de credit permite limitarea primelor acordate bancherilor. Conform Directivei UE nr. 27/2012 privind eficienţa energetică, începând cu 1 ianuarie 2014, fiecare stat membru trebuie să se asigure că 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cerinţele minime în materie de performanţă energetică stabilite pe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.

istemul financiar elen are nevoie de capital suplimentar de aproape 20 de miliarde de euro, potrivit unor estimări ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) obţinute de Financial Times, în timp ce Banca Greciei consideră că sunt necesare fonduri de mai puţin de 6 miliarde de euro. Cele mai mari patru bănci din Grecia — National Bank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank — sunt prezente şi în România.

Aceasta este declaraţia Viceprim-ministrului, ministrului Economiei, Valeriu Lazăr la întrevederea de astăzi cu Dacian Cioloş, comisarul european pentru domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale în cadrul Comisiei Europene şi Isabella Combez, reprezentantul Direcţiei Generale Dezvoltare și Cooperare — EuropeAid (DG DEVCO).

Executivul a aprobat Planul naţional de acţiuni în domeniul energiei din surse regenerabile pentru anii 2013-2020. Măsurile propuse vin să promoveze producerea energiei electrice în baza surselor eoliene, modernizarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică şi a centralelor cu sistem de co-generare etc. Un alt obiectiv este conectarea sistemului electroenergetic al ţării la sistemul ENTSO-E, care va facilita accesul la mijloacele de echilibrare ce vor asigura rezerva de capacitate pentru producerea intermitentă de energie electrică în baza surselor eoliene.

Taxa promovare va reprezenta un parteneriat public privat, unde statul de comun cu cetățenii vor participa la dezvoltarea turismului prin promovarea țării și creării unei mai bune imagini la nivel internațional. Taxa de promovare va fi o defalcare cu titlul obligatoriu din partea agențiilor de turism și a tur — operatorilor, destinată dezvoltării ramurii turistice a Republicii Moldova, în special al turismului receptor și intern.

Săptămâna trecută trei agenţi economici din Republica Moldova au primit statut cu regim simplificat de vămuire. Acest lucru înseamnă ca ei vor beneficia de un pachet de facilităţi corespunzător gradului de credibilitate şi a criteriilor stabilite în Regulamentul privind procedurile simplificate aprobat de către Serviciul Vamal la 10 decembrie 2012.

Uniunea Europeană intenţionează să facă recomandări «minime» privind folosirea fracturării hidraulice pentru forajele de petrol şi gaze la zăcămintele de şist, tehnologie controversată care a adus Statele Unite aproape de independenţa energetică, potrivit unui proiect obţinut de Bloomberg.

Grecia, epicentrul crizei datoriilor de stat în urmă cu patru ani, va încerca în acest an să atragă finanţare de pe pieţe pentru a evita un nou bailout, încurajată de evoluţiile pozitive din Europa şi de scăderea costurilor de finanţare pentru statele de la periferia zonei euro. Ministrul elen al Finanţelor, Iannis Stournaras, a afirmat că guvernul va reveni pe pieţele financiare în acest an pentru a acoperi o parte din necesarul de finanţare, evitând astfel cel de-al treilea pachet de bailout.

Creşterea cotei unice de la 16% la 22%. Scăderea TVA de la 24% la 22%. Premierul Ponta recunoaşte că i-a cerut ministrului finanţelor să facă o simulare. Atât şi nimic mai mult. Nu se schimbă nimic, nu se majorează taxele. De unde aţi scos-o? Crin Antonescu, preşedintele PNL şi jumătatea guvernării, spune că această creştere a cotei unice e o discuţie pur teoretică, nimic real, demn de menţionat. Doar nişte contabili schimbă nişte cifre să se joace. Şi oricum PNL nu susţine această creştere a cotei unice.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) şi Consiliul Investitorilor Străini (CIS) solicită Guvernului să reducă impozitul local pe clădiri pentru firme, un sistem de redevenţă stabil şi competitiv în industria petrolieră şi să susţină dezvoltarea serviciilor medicale private.

Ministerul de Finanțe urmează să introducă de la 1 ianuarie 2014 impozitul forfetar, astfel încât firmele din domenii cu evaziune fiscală ridicată (precum industria turismului, servicii etc) vor plăti obligatoriu o sumă minimă. Cum se va aplica impozitul forfetar? Autoritățile au luat în vizor operatorii din turism (hoteluri, pensiuni), restaurantele, barurile și cafenelele, salaoanele de înfrumusețare, spălătoriile auto. Astfel, aceste categorii care până acum plăteau o cotă de 16% impozit pe profit sau 3% din cifra de afaceri vor plăti un impozit forfetar începând, probabil, cu 1 ianuarie 2014. Noua taxa va fi calculată în funcție de mai multe criterii și nu va fi o sumă fixă ca până acum. Suprafața pe care-și desfășoară activitatea va fi un criteriu. În cazul spălătoriilor, stațiilor de vulcanizare sau IT, de exemplu, potrivit Evenimentului Zilei, se va aplica un coeficient de 6 lei până la 10 lei pe metru pătrat. Suma rezultată se înmulțește cu 12 luni.

În fiecare an, peste jumătate din Produsul Intern Brut al Serbiei merge către plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor. Aceste cheltuieli uriaşe au adus statul încă o dată la mâna FMI, însă partidele din cadrul coaliţiei aflate la guvernare nu reuşesc să ajungă la un acord cu privire la implementarea unor măsuri de austeritate.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a avut astăzi o întrevedere cu reprezentanţii întreprinderii germano-elveţiene „Steinel”, specializată în producerea de componente şi subansamble electronice. În cadrul întrevederii, reprezentanţii „Steinel” l-au informat pe Ion Prisăcaru despre specificul activităţii întreprinderii, despre realizările şi impedimentele întâlnite. Lansată în 2007, întreprinderea astăzi are deja circa 250 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproape 10 mln. Euro. Angajaţii „Steinel” Moldova primesc salarii decente, au pachet social, iar, graţie specificului activităţii, beneficiază de masă din partea angajatorului. Oaspeţii l-au mai informat pe Şeful IFPS despre o problemă, datată cu august 2011, când, urmare a unui control fiscal, nu a fost acceptată trecerea la cheltuieli deductibile a sumelor achitate pentru arenda încăperilor, cazul fiind astăzi pe rol în instanţele de judecată.

Directiva 2006/112/CE a Consiliului privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată stabilește că acesta trebuie să ducă la o neutralitate concurențială. Directiva stabilește o cotă standard minimă de 15%, iar cotele reduse se fixează ca procent din baza de impozitare, care nu poate fi mai mic de 5%.