În conformitate cu prevederile statuate de art. 193 din Codul fiscal, condiţiile de declanşare a executării silite a obligaţiei fiscale sunt: existenţa restanţei, ţinîndu-se cont de prevederile art. 252 din Codul fiscal;neexpirarea termenelor de prescripţie reglementate de către Codul fiscal;necontestarea faptului de existenţă a restanţei şi mărimii ei în cazurile reglementate de art. 194 alin. (1) lit. c) şi d) din Codul fiscal;contribuabilul nu se află în procedură de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depăşire a insolvabilităţii, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Modalităţile de executare silită sunt reglementate de art. 194 din Codul fiscal şi constau în: încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului, cu excepţia celor de pe conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar;urmărirea bunurilor contribuabilului, cu excepţia celor consemnate la liniuţa unu şi doi;urmărirea datoriilor debitoare ale contribuabilului prin modalităţile descrise la liniuţa unu, doi şi trei. De menţionat că, urmărirea bunurilor contribuabilului se efectuează prin sechestrare, comercializare şi ridicare.

Domnul Sorin Andrei, Preşedinte executiv al BCR Chişinău, vorbind pentru revista „Monitorul fiscal FISC.md”, a povestit mai mult despre piața serviciilor bancare din Moldova. Totuşi, am aflat şi ceva personal. Că şi-a început cariera la BCR în calitate de ofițer de credite. Că pe parcursul activității a avut posibilitatea de a exercita mai multe funcții, fiind implicat, de asemenea, în activități de marketing, operațiuni de suport.

La data de 14.10.2011, Guvernul prin hotărîrea nr. 771 a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care rezultă din politicile fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2012, perfecţionarea legislaţiei fiscale, bugetare şi vamale naţionale, alte aspecte ce ţin de gestiunea finanţelor publice. Pe data de 17 octombrie proiectul a fost prezentat în Parlament.

La situaţia din 31 decembrie 2012 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 19 028,1 mil.lei (100,3% faţă de nivelul planificat). Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează:

La data de 14.10.2011, Guvernul prin hotărîrea nr. 771 a aprobat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care rezultă din politicile fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2012, perfecţionarea legislaţiei fiscale, bugetare şi vamale naţionale, alte aspecte ce ţin de gestiunea finanţelor publice. Pe data de 17 octombrie proiectul a fost prezentat în Parlament. În continuare ne vom referi doar la principalele măsuri de politică fiscală şi administrare fiscală, precum şi la aspectele de perfecţionare a legislaţiei fiscale naţionale, care se propun a fi implementate/menţinute în anul 2012:

Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a efectuat în cadrul proiectului de monitorizare a implementării Strategiei Naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, finanţat de Fundaţia SOROS Moldova şi Partnership for Transparency Fund, un sondaj expres al beneficiarilor serviciilor Inspectoratului Fiscal de Stat (IFS) în scopul evaluării opiniilor acestora privind calitatea serviciilor prestate, profesionalismul şi integritatea angajaţilor instituţiei. Sondajul a fost realizat în perioada 21-23 martie 2011 la ieşirea din inspectoratele fiscale Buiucani, Centru, Botanica, Rîşcani, Ciocana din Chişinău, în total fiind chestionate 102 persoane. Dat fiind numărul redus de interviuri şi acoperirea doar a inspectoratelor fiscale din Chişinău, sondajul nu este unul reprezentativ şi nu permite de a face concluzii pentru întreg IFS. Mai curînd, rezultatele acestui sondaj reflectă opinia persoanelor care s-au adresat la inspectoratele fiscale din Chişinău pe parcursul acestor trei zile. Chestionarul sondajului include atît întrebări de tip închis care propun respondenţilor să aleagă opţiuni de răspuns, cît şi întrebări de tip deschis care le oferă posibilitatea să-şi expună obiecţiile şi propunerile vis-a-vis de activitatea instituţiei (vezi chestionarul anexat).