În conformitate cu art. 177 din Codul fiscal, în cazul admiterii restanței, obligația fiscală poate fi stinsă prin executare silită, care se efectuează în modul stabilit de Capitolul 9 al Titlului V din Codul fiscal (CF). În acest sens, art. 1324 alin. (8) și art. 195 alin. (1) din CF stabilesc că atribuția și prerogativa executării silite a restanțelor aparține Serviciului Fiscal de Stat (în continuare - SFS), care este abilitat cu această funcție și în cazul altor plăți restante față de bugetul public național potrivit legii (ex. contribuțiile obligatorii în Fondul Viei și Vinului, conform art. 323 alin. (10) și (11) din Legea viei și vinului nr. 57/2006; creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, în temeiul art. 175 alin. (2) din Codul administrativ).

Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege ce va asigura temeiul legal de compensare a medicamentelor și dispozitivelor medicale din contul asigurări obligatorii de asistență medicală.   Documentul va reglementa relațiile contractuale dintre asigurator și furnizorul de dispozitive medicale compensate. Astfel, părțile vor încheia un contract, conform căruia furnizorul se va obliga să asigure disponibilitatea medicamentelor și a dispozitivelor compensate în stoc și livrarea acestora către toți prestatorii de servicii farmaceutice contractați de asigurator. Contractul-tip privind livrarea dispozitivelor medicale compensate prestatorilor de servicii farmaceutice se va aproba de către Guvern.

În cazul efectuării tranzacțiilor cu mijloacele fixe contabilii practicieni întâmpină un șir de dificultăți ce țin de documentarea, aprecierea consecințelor fiscale și raportarea operațiunilor corespunzătoare. În continuare, în baza mai multor exemple, vom încerca să oferim răspunsul la mai multe întrebări.

Regulamentul privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.586/2020 (Regulament), reglementează categoriile de deșeuri de baterii și acumulatori, în scopul prevenirii sau al reducerii impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a societății și la punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile.   Acesta stabilește condițiile de protecție a sănătății tuturor celor implicați în ciclul de viață al bateriilor și acumulatorilor (BA), precum sunt producătorii, importatorii, distribuitorii, consumatorii și agenții economici direct implicați

La data de evidență 31 decembrie 2020, numărul total al patentelor valabile constituia 11473 unități, iar suma totală a taxelor achitate pentru  acestea a depășit 6,45 mil. lei.   Conform datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat, cel mai mare număr de patente de întreprinzător sunt valabile pentru genul de activitate comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule – 5773, iar taxa achitată pentru codul activității 1.1 constituie puțin peste 4,89 mil. lei. Un alt gen de activitate dintre cele mai solicitate de persoanele fizice și legiferat prin patenta de întreprinzător este cel de prestare a serviciilor de frizerie şi cosmetice (1393 acte valabile), suma plătită de deținătorii patentelor fiind de circa 412,13 mii lei.

Dreptul preferențial de acces în piețe sau amplasamente pentru producători se va acorda în baza unei declarații de producător, care este o declarație pe propria răspundere privind cantitatea și inofensivitatea produselor comercializate. Modelul, procedura de completare, înregistrare și evidență a acestei declarații se va stabili de Guvern, cu utilizarea SIA Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale (SIA SCITL). Declarația de producător va fi păstrată în evidența administrației pieței sau administrației publice locale un an de la generalizarea în sistem.   Autoritățile au elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.231/2020 cu privire la comerțul interior,

Capacitatea de producere a întreprinderilor agricole de procesare din Republica Moldova este utilizată la circa 50% din capacitatea totală, ceea ce majorează costurile în detrimentul competitivității produselor locale și consumului produselor locale pe piața internă, se menționează în analiza impactului de reglementare a proiectului de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt, inclusă pe ordinea de zi a ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător din 15 iunie curent.

Gospodăria ţărănească (în continuare – GȚ) este o întreprindere individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Noțiunea este definită în art. 2 alin. (1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier).   Procedura de lichidare a unei gospodării țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ) provoacă întrebări contribuabililor, fapt ce ne impune să venim astăzi cu unele explicații asupra subiectului.

Întreprinderea noastră a importat în luna septembrie produse care dețin certificate emise de către autoritățile Uniunii Europene ce confirmă că produsele sunt ecologice (ex. fertilizanți – Ferticell Universal 0-0-1). Se încadrează produsele importate în noțiunea de poluant și suntem oare obligați să achităm taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului?  

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune spre consultări publice proiectul Metodologiei cu privire la modul depunerii notificării privind comercializarea alcoolului etilic. Documentul respectiv a fost elaborat întru executarea alin. (3) din art. 4 al Legii nr. 1100/2000 cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice, iar aprobarea proiectului are drept scop asigurarea controlului asupra respectării condițiilor de circulație a alcoolului etilic. Autorii afirmă că proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Metodologiei cu privire la modul depunerii notificării privind comercializarea alcoolului etilic este un act nou și vine să stabilească procedura de notificare privind comercializarea alcoolului etilic, de către titularii de licență în domeniul fabricării, păstrării și comercializării alcoolului etilic, agenților economici care practică o altă activitate decât cea în domeniul fabricării producției alcoolice.

Cererea de intervenţie a organului vamal în cazul mărfurilor susceptibile de a aduce atingerea drepturilor de proprietate intelectuală se depune de către titularul dreptului respectiv la aparatul central al Serviciului Vamal în formă scrisă sau în formă electronică. Totodată, organul vamal poate solicita titularului informaţii referitoare la dreptul protejat până la notificarea acestuia despre o posibilă încălcare a dreptului de proprietate intelectuală.   Pe agenda ședinței secretarilor generali din 11 februarie a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Regulamentului privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către organele vamale.

Reglementarea activității de subvenţionare în agricultură şi mediul rural se realizează potrivit Legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural nr. 276/2016 (Legea nr. 276/2016), legii bugetului de stat pe anul respectiv, hotărârilor de Guvern, precum şi prin actele normative ale autorităţilor administrației publice centrale, aprobate în limita competenţelor stabilite de prevederile Legii nr. 276/2016. Unele hotărâri de Guvern vor fi menționate în continuare.

În luna august P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” vine cu o nouă ediție a revistei în care punem la dispoziția specialiștilor din domeniul fiscal, contabil, finanțe, asigurări sociale, resurse umane, jurisprudență etc. articole utile și relevante.   În numărului 5 (68) a revistei ce va ieși în curând de sub tipar, propunem articolul „Evidența combustibilului: aspecte contabile și fiscale”, elaborat de Marina Brihuneț, în care autorul descrie modul de reflectare în contabilitate a operațiunilor de procurare a combustibilului; a reducerilor de preț aferente combustibilului procurat; de ținere a evidenței cardurilor valorice; de transmitere în gestiune a combustibilului șoferilor; de stabilire a normelor de consum de combustibil (inclusiv conform datelor calculatoarelor de bord,

Compania nerezidentă, întru desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM, a deschis o sucursală. Urmează sau nu sucursala nerezidentului să rețină la sursa de plată impozitul pe venit din veniturile sub formă de mijloace bănești transferate către compania nerezidentă (întreprindere mamă)? Se califică aceste venituri drept dividende?   În conformitate cu art. 240 Codul Civil, sucursala este o subdiviziune separată a persoanei juridice, situată în afara sediului acesteia, care are aparenţa permanenţei, propria conducere şi dotarea materială necesară pentru a desfăşura o parte sau toate activităţile persoanei juridice.

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

Guvernul susține interzicerea, prin sancțiune, a utilizării/comercializării pungilor de plastic și a altor obiecte de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile. În acest sens, ieri, 1 august, cabinetul de miniștri a aprobat avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului contravențional. Inițiativa legislativă propusă de un grup de deputați, prevede sancționarea, cu amendă de la 60 la 90 u.c. aplicată persoanei fizice și cu amendă de la 120 la 240 u.c. aplicată persoanei juridice, pentru utilizarea/comercializarea pungilor din plastic cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, a farfuriilor, paharelor și altor accesorii ale serviciilor de masă, precum și a bețișoarelor de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile.

Potrivit prevederilor art.95 alin.(11) din Codul fiscal, serviciile electronice prestate de către nerezident care, fără a deține formă organizatorico-juridică pe teritoriul Republicii Moldova, prestează servicii cetățenilor Republicii Moldova pentru care se prevede aplicarea TVA se consideră serviciile prestate prin rețelele informaționale de telecomunicații, inclusiv prin rețeaua web mondială Internet, automatizat, cu utilizarea tehnologiilor informaționale, și anume:

Serviciului Fiscal de Stat (SFS) i se va atribui, din 1 ianuarie 2021, competența constatării și efectuării urmăririi penale a infracțiunilor în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală, precum și pentru efectuarea activității speciale în conformitate cu Legea nr. 59/2012 privind activitatea specială de investigații.   Modificările corespunzătoare la art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal au fost publicate astăzi, 9 octombrie, în „Monitorul oficial” (Legea nr. 188 din 11 septembrie 2020). Actuala redacție a articolului indicat prevede că SFS poate doar constata infracțiunile în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 203 alin. (2) din Codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat anunță selectarea pentru aprobarea ulterioară a listei persoanelor fizice sau juridice competente certificate în domeniul evaluării în scopul efectuării evaluării bunurilor sechestrate de către SFS.   Amintim, evaluarea bunurilor sechestrate pentru comercializarea acestora se efectuează de către persoane fizice sau juridice competente incluse în lista aprobată anual de SFS. Astfel, acest drept va fi oferit deținătorilor de licențe cu drept de efectuare a evaluării în anumite domenii.

Proiectul de modificare a Legii cu privire la comerțul interior a fost votat de Parlament în prima lectură. Acesta urmărește excluderea discrepanțelor normative existente în cadrul legislativ aferent domeniului comerțului interior, inclusiv ajustarea reglementărilor procedurale cu cele din Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător și Legea cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător.   De asemenea, în proiect sunt stabilite mai clar temeiurile de refuz pentru notificarea în comerț și a activitățile autorităților privind operarea cu notificările în comerț, precum și procedura de recepționare, prelucrare și emitere a înștiințărilor de recepționare.