Persoanele cu funcții de demnitate publică din cadrul autorităților publice locale, precum și ceilalți angajați ai APL vor primi salarii mai mari. Guvernul a avizat pozitiv inițiativa legislativă ce prevede modificări și completări la legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Astfel,primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții raioanelor, pretorii și vicepretorii vor primi lunar suplimente în mărime de până la 50% din salariul lor de funcție. Prin urmare, dacă în prezent salariul mediu pentru funcțiile de conducere din APL este de 6135 de lei, în urma majorării acesta va ajunge până la 9200 de lei.

La 5 ianuarie 2018, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-6 a fost publicată Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017 (în continuare — Legea nr.287). Aceasta stabilește cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova, termenul de punere în aplicare al căroar este 1 ianuarie 2019. Prevederile Legii nr.287 se vor răsfrânge asupra următoarelor tipuri de entități: a) persoanelor juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;

Persoana fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova ce nu practică activitate de întreprinzător a depistat că nu a declarat pentru anii 2016-2018 dividendele primite atât de la o companie înregistrată în Republica Moldova (Alfa), cât și de la o companie aflată peste hotarele țării (Beta) și anume în România după cum urmează: în 2016 – 13000 lei de la compania Beta, în 2017 – 5500 lei de la compania Beta și în 2018 – 12000 lei de la compania Alfa.

În ultima perioadă tot mai multe companii îşi unesc eforturile şi activele pentru a penetra pe piaţă şi în scopul obţinerii unor beneficii suplimentare, fără a institui o formă organizătorico-juridică. Respectiv, în procesul activităţii acestora apar mai multe întrebări, iar la unele din ele vom oferi răspunsul astăzi.

În articolele din numerele precedente au fost dezvoltate în detaliu principalele noțiuni și concepte în ceea ce ține de desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM de către o entitate străină. Astăzi vom analiza unele situații specifice, și anume: a)impozitarea activității companiilor de transport ce operează internațional; b)impozitarea activității în cadrul întreprinderilor asociate; c)impozitarea activității în cadrul societăților civile.

Capitolul I Capitolul I, partea a II- a Capitolul II Capitolul III Capitolul IV

Viorel Moșneaga a fost numit de către Parlament în funcția de director general al Agenției Naționale Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Acesta a activat din 2013 până în 2016 în calitate de șef al Agenției Achiziții Publice. În ultimul timp a lucrat în calitate de consilier în cadrul parlamentului. În funcția de director adjunct al ANSC fost numită Irina Gutnic, iar Eugenia Eni, Angela Nani, Petru Oprea, Alexandru Ciuș și Iacob Plămădeală au fost numiți în funcție de consilieri ai Agenției. Mandatul acestora este de 7 ani.

Activitatea independentă a persoanelor fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul comerțului cu amănuntul, cu excepția mărfurilor supuse accizelor, a fost propusă drept alternativă celor ce activează în comerț în baza patentei de întreprinzător. Statisticile denotă că eforturile depuse încep să dea rezultate și numărul deținătorilor de patente este în scădere. Astfel, la situația din 31 decembrie 2017, erau înregistrate 10709 de persoane care desfășurau activitatea în baza patentei de întreprinzător, iar la 31 octombrie 2018 erau înregistrate 7984 persoane, ceea ce atestă o migrare treptată a deținătorilor de patentă spre activitatea independentă. Astăzi propunem un articol care vine cu detalii privind procedura de înregistrare și de încetare a activității respective, de inițiere și de efectuare a controlului fiscal, drepturile și obligațiunile părților.

Normele de prudență financiară ale Asociaţiilor de economii și împrumut (Normele) aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, reprezintă reglementări prudenţiale, în scopul protejării intereselor membrilor, prevenirii și controlului riscurilor Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), în desfășurarea normală a activității sale.

„E” S.R.L. nu a achitat restanţele acumulate la capitolul impozitul pe venit şi ca urmare organul fiscal a emis ordinul incaso pentru încasarea mijloacelor băneşti de la contul valutar al entităţii, având în vedere că aceasta nu dispunea de mijloace băneşti la contul bancar în monedă naţională. Entitatea consideră că SFS nu urma să încaseze mijloace băneşti de la contul în valută străină, iar restanţa acumulată urma să fie achitată imediat ce vor fi disponibile mijloace băneşti la contul bancar în valută naţională şi intenţionează să conteste acţiunile fiscului. Care sunt prevederile legislaţiei în cazul dat?

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 15 decembrie 2017 cu nr. 287 Legea contabilităţii şi raportării financiare (Legea nr. 287), care a fost publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 1-6 din 05.01.2018. Aceasta urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2019 şi reprezintă un interes deosebit pentru toți cei pe care îi vizează, deoarece vine cu unele inovații în comparație cu Legea contabilității 113/2007 (republicată în MO al RM, 2014, nr. 27–34).

Funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special din cadrul Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, vor beneficia de un spor lunar pentru eficienţă în serviciu în mărime de până la 1,5 salarii de funcţie. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern în sensul implementării Strategiei privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020, care a fost elaborat întru aducerea în concordanță a unor hotărâri cu prevederile unor acte legislative ce au servit drept temei de modificare a cadrului legal în domeniul salarizării în sectorul bugetar, transmis în competența Ministerului Finanțelor.

În conformitate cu prevederile statuate de art. de art. 1324 pct. 8) din Codul fiscal (CF), una dintre funcțiile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat (SFS) este executarea silită a restanțelor și altor plăți neachitate în termen la Bugetul public național (BPN.

Cumpărătura de control, conform art. 224 alin. (1) din Codul fiscal (CF), este o modalitate de control, exprimată în crearea artificială de către funcționarul fiscal a situației de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziționa (consuma) sau de a le comercializa. Cumpărătura de control poate fi efectuată atât în monedă națională, cât și în valută străină. Amintim că, în condițiile art. 214 alin. (1) din CF, controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislația fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale. Acesta este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și/sau de un alt organ cu atribuții de administrare fiscală, în limitele competenței, la fața locului și/sau la oficiul acestuia.

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

Conducerea Serviciului Fiscal de Stat a avut o întrevedere cu un grup de reprezentanți ai Camerei de comerț americane din Moldova ,,AmCham Moldova ”. Evenimentul a avut loc astăzi, 13 februarie 2018, în incinta SFS. În cadrul evenimentului cei prezenți au abordat subiecte ce ţin de reforma Serviciului Fiscal de Stat, esența noii structuri, prioritățile SFS pentru 2018; aspecte ce vizează arhivarea documentelor contabile;

În conformitate cu modificările și completările operate în Codul fiscal, în legislația ce reglementează calcularea și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, începând cu perioada fiscală ianuarie 2018 contribuabilii declară obligațiile aferente impozitului pe venit din salarii, alte venituri impozabile, contribuțiile sociale și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală prin prezentarea Dării de seamă (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din 04 octombrie 2017.

Așa cum nu există dezvoltare fără reforme și angajamentul ferm al RM de transpunere în legislația națională a acquis-ului comunitar a confirmat pe deplin acest fapt, domeniul auditului situațiilor financiare a trecut, asemeni altor domenii importante pentru economia țării, printr-un șir de reforme structurale. Acestea au avut menirea de a identifica acel model de funcționare a domeniului care ar asigura crearea unui mecanism deplin care cuprinde drept părți componente: profesia, reglementarea și supravegherea. Rezultatul așteptat de societate, reprezentată de entități, investitori, organe de stat, cetățeni etc., este funcționalitatea sistemului și asigurarea calității auditului situațiilor financiare. Acest lucru este posibil doar cu contribuția și efortul angajat al celor trei piloni de bază, unul din care este supravegherea publică.

Transporturile rutiere de persoane sau bunuri în regim de taxi sînt activități de interes public pentru populație, executate, de regulă, în interiorul unei localități, numai de către operatori de transport rutier care dețin licență de transport rutier.

Conducerea Centrului de Mediere și a Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova continuă informarea mediului de afaceri despre modalitățile eficiente de soluționare a litigiilor comerciale prin mediere și arbitraj. Apariția în Republica Moldova a unui cadru legal nou cu privire la mediere și arbitraj este un răspuns la preocupările existente în acest sens la nivel național și de reformă a sistemului judiciar din Republica Moldova. Astfel, rolul medierii și arbitrajului tinde să devină tot mai important într-o societate frământată de multiple cauze comerciale.