Veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public național (BPN) în perioada lunilor ianuarie-septembrie 2019 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2018, cu 4,8%. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 28,7 mil. lei. În raport cu aceleași luni din anul precedent, s-a înregistrat o creștere cu 1,3 mld. lei.

Ministerul Finanțelor comunică că, în perioada ianuarie — septembrie 2018, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 26 743,6 mil. lei, ceea ce constituie o creștere de 9,5% față de aceiași perioadă a anului 2017. Partea de cheltuieli a bugetului de stat, în perioada de referință, a constituit 26 357,1 mil. lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile s-au majorat cu 9,9 %. Executarea bugetului de stat, în 9 luni ale anului 2018, s-a soldat cu un deficit în sumă de 386,5 mil. lei.

În ianuarie – septembrie 2019, fluxul de investiții străine a constituit 20,44 mil. lei sau 12,03% din totalul emisiunilor de acţiuni. Volumul investițiilor străine înregistrat în primele 9 luni ale anului curent a crescut cu 3,15 mil. lei sau cu 18,22% față de aceeași perioada a anului precedent, potrivit raportului Comisiei Naționale a Pieței Financiare. În luna septembrie 2019, în Registrul de stat al valorilor mobiliare au fost înregistrate 3 emisiuni suplimentare de acțiuni în valoare de 15,09 mil. lei, în creștere cu 15,07 mil. lei comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Politica bugetar-fiscală și vamală reprezintă un proces complex și de importanță majoră pentru comunitatea Asociației Businessului European. În cadrul întregului proces de consultare a politicii, EBA este una dintre cele mai puternice porta voce a mediului de

În semestrul I al anului curent, suma impozitului pe venit acceptată spre restituire persoanelor fizice a constituit 5,6 mil. lei, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, suma a crescut cu 0,86 mil. lei, în care a fost înregistrată suma de 4,74 mil. lei. Totodată, indicatorul a crescut cu 2,9 mil. lei față de cel înregistrat în trimestrul I al acestui an, în primele trei luni din 2019 fiind acceptate spre restituire 2,7 mil. lei.

Epopeea documentării corecte și corespunzătoare a tranzacțiilor economice aferente serviciilor de publicitate și promovare prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook și Instagram), dar și prin intermediul altor motoare de căutare precum Google, este mai veche, însă nu pe deplin soluționată. Actualitatea dilemelor legate de acest subiect a revenit în prim-plan odată cu pandemia, când comerțul electronic sau așa numitul e-commerce, a căpătat o dezvoltare și răspândire vertiginoasă, iar magazinele online au apărut ca „ciupercele după ploaie”. Astfel a crescut și cererea de publicitate și promovare online pentru mediul de afaceri autohton.

Prețurile de consum au crescut în luna octombrie curent cu 0,9% față de indicele prețurilor de consum (IPC) înregistrat în luna septembrie 2019, potrivit informației publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,9% a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 1,8%, la mărfurile nealimentare cu 0,3% şi de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,1%. Potrivit datelor, în luna octombrie faţă de septembrie 2019 au fost înregistrate creşteri de preţuri la cartofi – cu 17,3%, legume proaspete – cu 10,1%, crupe – cu 2,0%, ouă de găină – cu 1,5%, lapte și produse lactate – cu 1,4%, carne, preparate și conserve din carne – cu 0,8% și făină de grâu – cu 0,7%.

În primul trimestru, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile din Moldova (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti şi gospodăriile populaţiei), conform estimărilor preliminare, a însumat în preţuri comparabile 5,235 mld. lei sau cu 4,2% mai puţin faţă de perioada respectivă a anului 2018. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, diminuarea producţiei agricole a fost determinată de scăderea producţiei vegetale cu 8,8% și a producţiei animaliere — cu 3,2%.

Indicele prețurilor de consum (IPC) în luna septembrie 2018 faţă de august 2018 a constituit 100,1%. Informația privind IPC la nivel de ţară în luna septembrie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 octombrie curent. Conform datelor Biroului Național de Statistică, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,1% a fost determinată de majorarea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0,4%, micşorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,1%, precum şi de menţinerea preţurilor produselor alimentare la nivelul preţurilor din luna august 2018.

La situaţia din 29 octombrie 2018, pe piaţa munci din ţară erau înregistrate 223 locuri de muncă vacante pentru specialiştii în activitatea financiară, economică sau comercială, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Astfel, în baza de date sunt înregistrate 126 locuri de muncă pentru contabili, 20 – pentru economişti, 18 – pentru contabili-şef, 10 – pentru reprezentanţi comerciali, 5 – pentru specialişti în problemele perceperii fiscale, 4 – pentru auditorii interni etc.

În primele opt luni ale anului curent la bugetul public național au fost acumulate circa 25,3 mld. lei, creșterea fiind de peste 1,3 mld. lei față de perioada similară a anului precedent. Astfel, veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat în perioada lunilor ianuarie-august 2019 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2018, cu 5,2%. La cele patru componente ale BPN au fost înregistrate următoarele rezultate.

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) asigură circa 20% din totalul creditelor acordate consumatorilor, la momentul actual fiind înregistrate circa 600 mii de contracte de creditare nebancară valabile. Datele au fost prezentate în cadrul conferinței Finanțarea responsabilă – perspectiva sectorului de creditare nebancară, organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova, Comisia Națională a Pieței Financiare din Moldova și Fondul European pentru Europa de Sud-Est. La eveniment au participat reprezentanți ai pieței financiare nebancare, autorităților publice, organizațiilor de dezvoltare și fondurilor de investiții, precum și experți internaționali.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Semnătura electronică devine tot mai solicitată de către cetățenii din țara noastră. În nouă luni ale anului curent, numărul persoanelor fizice care au primit semnături electronice de la Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut, față de aceeași perioadă a anului 2018, cu 11,6% și a depășit cifra de 12,7 mii. În acest răstimp, numărul persoanelor fizice care și-au reînnoit certificatul cheii publice a constituit 11,2 mii. Datele Centrului de înregistrări al CTIF arată că, în perioada de referință, numărul persoanelor fizice și juridice care au primit semnături electronice eliberate de instituție a sporit față de nouă luni ale anului trecut cu 7,6% și a depășit 15,3 mii. Conform situației din 30.09.2019, numărul total al persoanelor fizice și juridice care dețin semnături electronice eliberate de CTIF constituie peste 22,8 mii.

Copreședintele Comisiei interguvernamentale de cooperare economică între Federația Rusă și Republica Moldova, ministrul Agriculturii din Rusia, Dmitrii Patrusev, în cadrul ședinței plenare a Comisiei, care a avut loc la Chișinău, a anunțat că în semestrul I al anului 2019 cifra de afaceri dintre Moldova și Rusia a crescut cu circa 15% (până la $820 mil.), iar cifra de afaceri cu produse agricole – cu 16% (până la $175 mil.). Acesta a reiterat că Moldova rămâne un partener de afaceri tradițional al Rusiei și, în pofida anumitor dificultăți, relațiile dintre cele două state manifestă un interes reciproc pentru dezvoltarea în continuare a dialogului economic. Colaborarea este reciproc avantajoasă, ceea ce demonstrează și dinamica relațiilor comerciale din anul curent.

Serviciile contabile, dar și cele de implementare și menținere a Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă pentru Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP), oferite de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), sunt tot mai solicitate de către autoritățile și instituțiile publice din țară. Datele statistice arată că, în perioada ianuarie – octombrie 2019, specialiștii CTIF au realizat 16 contracte de prestare a serviciilor contabile încheiate cu autorități și instituții publice, majoritatea dintre care sunt primării. În prezent, în derulare se află contractele încheiate cu primăriile mun. Chișinău și orașelor Nisporeni și Vatra.

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană. Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA. Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.

Câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din capitala țării în trimestrul I al anului curent a fost de 8102,6 lei, în creștere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 14,9%, potrivit Biroului Național de Statistică cu referire la situația social-economică a municipiului Chișinău în ianuarie-martie 2019. Astfel, în sfera bugetară salariul mediu lunar a constituit 8789,7 lei, cu 19,3% mai mult faţă de trimestrul I al anului 2018, iar în sectorul economic acest indicator a constituit 7964,8 lei şi a crescut cu 14,0% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).