Normele ce ţin de asigurarea socială a persoanelor asigurate angajate la întreprinderile rezidente a Parcului IT sunt expuse în Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), care stipulează că salariaţii rezidenţilor parcului beneficiază de toate tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat din bugetul asigurărilor sociale de stat, conform legislaţiei în vigoare.Venitul lunar asigurat al acestor salariaţi va constitui 68% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul  respectiv. Salariaţii rezidenţilor parcului obţin statutul de persoană asigurată în sistemul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în baza informaţiei actualizate şi prezentate în Darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, conform legislaţiei în vigoare.  

Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Cristina Harea, a participat la o conferință dedicată gestiunii riscului de credit, desfășurată astăzi la Chișinău. Oficialul s-a referit la importanța gestiunii riscului de credit, relansarea creditării în lei moldovenești, rolul birourilor istoriei de credit, creditarea responsabilă, precum și la tehnicile de diminuare a riscului. „După sanarea profundă, reformarea semnificativă și stabilizarea sistemului financiar-bancar din ultimii trei ani, a venit timpul dezvoltării pieței financiare”, a subliniat Cristina Harea.

La data de 21 mai 2020, Parlamentul RM a aprobat în lectură finala Legea privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale, care transpune parțial în legislația națională Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014. Astfel, în sensul acestei legi, achiziție sectorială este achiziționarea, prin intermediul unui contract de bunuri, lucrări sau servicii în sectoarele menționate supra de către una sau mai multe entități contractante de la operatori economici aleși de către aceste entități contractante.

Casa Naţională de Asigurări Sociale a comunicat anterior că, potrivit pct. 35 din Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005 pentru perioada concediului medical ce se suprapune cu perioada de desfăşurare a activităţii de muncă se plăteşte salariul şi nu indemnizaţia. Ținând cont de prevederile legislaţiei, în cazul în care prima zi de concediu medical cauzat de boală obişnuită se suprapune cu activitatea de muncă, angajatorul, pentru prima zi de incapacitate achită salariu, iar următoarele patru zile achită indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă din mijloacele proprii.

Potrivit modificărilor care au fost operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea 289/2004), începând cu 1 iulie 2019, în modul de calcul a indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă, precum şi modul de declarare în Darea de seamă IPC 18 a acestor perioade au fost introduse unele modificări, care se referă atât la angajatorii de la locul de muncă de bază, cât şi la angajatorii de la locul de muncă prin cumul.

Munca prestată în timp de noapte este retribuită cu aplicarea adaosului în mărime de cel puțin jumătate din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii de noapte. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii pe timp de noapte poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile și în limitele prevăzute de legislaţie.

În Monitorul Oficial nr. 199-204 din 7 august 2020 a fost publicată Legea nr. 149 din 16 iulie 2020, fiind operate modificări la Legea nr. 756/1999  asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale  (în continuare – Legea nr. 756). Una dintre modificările efectuate ține de schimbarea bazei de calcul a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă pentru accidentele de muncă şi bolile profesionale, atât cele stabilite de angajator din mijloacele proprii, cât şi cele stabilite din sursele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS).   Ținând cont de prevederile art. 14 al Legii nr. 756, pe durata incapacităţii temporare de muncă cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională, asiguraţii beneficiază de indemnizaţie.

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează că, potrivit pct. 35 din Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005, pentru perioada concediului medical ce se suprapune cu perioada de desfăşurare a activităţii de muncă se plăteşte salariul şi nu indemnizaţia. Ținând cont de prevederile legislaţiei, în cazul în care prima zi de concediu medical cauzată de boală obişnuită se suprapune cu activitatea de muncă, angajatorul, pentru prima zi de incapacitate achită salariu, iar următoarele patru zile achită indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă din mijloacele proprii.

Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă (Regulament) se completează cu prevederi noi pentru a fi adus în concordanță cu prevederile Legii nr. 311/2018 pentru modificarea Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, termenul de intrare în vigoare a unor prevederi ale Legii fiind 1 ianuarie 2020. În Monitorul Oficial nr. 400-406 din 31 decembrie 2019 a fost publicată Hotărârea nr. 685 din 27 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.  

Autoritățile centrale pentru conversiunea permiselor de conducere între Republica Moldova și Italia sunt Agenția Servicii Publice din țara noastră și Ministerul Infrastructurii și Transporturilor și Departamentul pentru Transporturi, Navigație, Afaceri Generale și Personal din Italia. În Monitorul Oficial din 8 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 524 din 6 noiembrie 2019 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Italiene, întocmit prin schimb de note la 8 august 2019, cu privire la modificarea Acordului dintre Guvernul RM şi Guvernul Republicii Italiene privind conversiunea permiselor de conducere, semnat la 27 noiembrie 2003.

Pentru anul 2020, autorităţile publice centrale cu competenţe în domeniul de control și organele de control subordonate direct Guvernului vor asigura elaborarea și aprobarea obiectivelor și valorilor-țintă ale indicatorilor de performanță pentru organele din subordine și, respectiv, pentru propria activitate, conform Metodologiei de stabilire a obiectivelor şi indicatorilor de performanţă a organelor de control de stat asupra activității de întreprinzător. Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Metodologiei de stabilire a obiectivelor şi indicatorilor de performanţă a organelor de control de stat asupra activității de întreprinzător a fost elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Săptămâna trecută Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară. Documentul stabilește cadrul general și atribuțiile Comitetului în vederea realizării politicii macroprundențaile, precum și prevenirii, reducerii sau eliminării riscurilor care amenință stabilitatea la nivel de sistem și gestionarea situațiilor de criză financiară sistemică. Astfel, proiectul urmărește reorganizarea structurii create prin Hotărârea Guvernului nr.449 din 02.06.2010 cu privire la crearea Comitetului Național de Stabilitate Financiară, document ce urmează a fi abrogat după intrarea în vigoare a legii.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, cu majoritatea voturilor, raportul la proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, pentru două lecturi. Proiectul a fost elaborat de Guvern în contextul efectelor economice și sociale ale situației epidemiologice (”COVID-19”). Pentru a susține mediul de afaceri, inclusiv angajatori și angajați, proiectul propune, printre altele, mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor.

Sunt angajată oficial la două entităţi economice. În legătura cu situaţia epidemiologică din ţară, începând cu data de 16 martie 2020, la locul de bază am trecut cu munca la distanță. La locul de muncă prin cumul, deoarece aveam restanţe la concediul de odihnă anual plătit,  mi s-a oferit concediu de odihnă. La locul de baza mi s-a calculat salariul în volum integral. La locul prin cumul s-a calculat indemnizaţia de concediu de odihnă anual. Totodată, la locul de muncă prin cumul am avut opţiunea de a pleca în concediu neplătit. Cum urmează a fi declarate situaţiile respective în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 pentru ambele întreprinderi?

Angajatul întreprinderii, aflându-se în concediu de odihnă anual în anul 2019 (iulie — august), a fost rechemat în luna august cu 7 zile înainte de finalizarea acestuia. În anul 2019 persoana nu a solicitat utilizarea zilelor de concediu nefolisit. În luna aprilie 2020, începând cu data de 6 a lunii, angajatul a solicitat cele7 zile de concediu nefolisit din anul 2019. Cum urmează să reflectăm corect această perioadă în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?

Pentru clarificarea modalității de calculare a salariului mediu în contextul calculării indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă plătite din mijloacele angajatorului, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale propune un șir de modificări și completări la: 1) Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005 2) Hotărârea Guvernului nr. 426 din 26 aprilie 2004 „Privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu” 3) Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1478 din 15 noiembrie 2002 cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii.

Conform legislației, tatăl copilului nou-născut are dreptul la concediu paternal pentru a participa la îngrijirea copilului. Urmează ca să i se acorde persoanei concediul paternal în cazul în care, tatăl beneficiază de indemnizație de maternitate de 126 de zile pentru soția care nu lucrează dar, se află la întreținerea acestuia? Potrivit art. 1241 al Codului muncii (CM) tatălui copilului nou-născut i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea lui efectivă la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabilește tatălui copilului nou-născut.

Criza bancară din 2014 și înăsprirea politicilor de supraveghere bancară de către Banca Națională au dus la scăderea puternică a volumului total de credite oferite de sectorul bancar economiei naționale.

Atenționăm contribuabilii asupra faptului că, la 1 iulie 2019, vor intra în vigoare prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1221 din 12.12.2018 сu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului. Acestea țin de noi reglementări în următoarele acte: • Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1478/2002 • Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108/2005

În cadrul ședinței din 17 decembrie, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea şi funcționarea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei. Documentul reglementează misiunea, domeniile de activitate, funcţiile şi drepturile Agenţiei, precum şi organizarea activității acesteia. Agenţia reglementează activitatea în domeniile comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor poștale și tehnologiei informației, asigură implementarea strategiilor de dezvoltare şi supraveghează respectarea legislației în domeniile gestionate de către furnizorii de pe piețele de comunicaţii electronice și de servicii poștale,