Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de Ordin cu privire la aprobarea formularului standard al Documentului unic de achiziții european (DUAE) – o declarație pe proprie răspundere prin care operatorul economic confirmă îndeplinirea condițiilor necesare în cadrul procedurilor de achiziție publică în Republica Moldova. Formularul DUAE reprezintă un instrument care facilitează participarea entităților la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții.

Pentru a asigura o administrare eficientă a contribuțiilor obligatorii la Fondul viei și vinului (FVV) pentru perioada anilor 2020 și 2021 de către entitățile economice, în acest articol vom examina principalele aspecte aferente procesului respectiv, printre care reglementarea modalității de trecere în cont a obligațiilor achitate, necesitatea ajustării dărilor de seamă prezentate în anul 2020, precum și necesitatea ajustării Declarației cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală 2019 (forma VEN 12).

Ministerul Economiei și Infrastructurii a organizat ședința reuniunii Consiliului Euro-Asiatic de Standardizare (EASC). În cadrul ședinței au participat reprezentanții țărilor din spațiul CSI (Belarus, Federația Rusă, Kazahstan, Uzbekistan, Ucraina, Kârgâzstan, Tadjikistan, Armenia, Azerbaidjan), conducători ai organizațiilor de standardizare, metrologie, acreditare și certificare. Principalele subiecte de discuție a celei de-a 54-a ședințe au fost axate pe dezvoltarea cooperării în cadrul EASC pentru implementarea Planului de acțiune necesar implementării Concepției pentru dezvoltarea CSI în perioada anilor 2016-2020, modernizarea proceselor de standardizare interstatală.

Aspecte fiscale În conformitate cu prevederile Codului fiscal: valoare estimată reprezintă valoarea bunurilor imobiliare calculată la o dată anumită cu utilizarea metodelor de evaluare prevăzute de legislaţie (art.276 pct.3)); subiecţi ai impunerii sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai RM) arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile (art.277 alin.(1) lit.d);

În cazul în care autoritatea de reglementare (Ministerul Economiei și Infrastructurii) va fi atenţionată despre faptul că o reglementare tehnică elaborată de autoritate ar putea fi o barieră tehnică în calea comerţului, aceasta va trebui să întreprindă măsuri pentru rezolvarea problemelor relevante.

În următoarele 36 luni în Republica Moldova va fi implementat, în regim de pilotare (cu posibilitate de extindere), Programul de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizarea acestora. Realizarea Programului necesita pentru anii 2020-2023 un buget estimativ de 65 mil. lei (fiind majorat cu 50 mil. lei), iar responsabilă de implementarea Programului va fi Organizația pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, care va fi institui o unitate de implementare a Programului.   În MO din 14 iulie a fost publicată și a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.439 din 1 iulie curent, prin care a fost aprobat atât Programul respectiv cât și Planul de implementare a activităților, dar și componența instituțională a Comitetului de coordonare a Programului.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 29 martie, Republica Moldova va trece la ora de vară. Ceasurile vor fi schimbate cu o oră înainte: ora 2:00 va deveni ora 3:00. Trecerea va fi efectuată în conformitate cu propunerea Comisiei Economice Europene a ONU și concomitent cu statele-membre ale Uniunii Europene. Totodată, amintim că, în luna martie 2019, deputaţii europeni au adoptat decizia de renunțare la schimbarea orei în Uniunea Europeană începând cu anul 2021. Astfel, fiecare stat membru al UE va putea alege dacă să rămână la ora permanentă de vară sau la cea ora standard de iarnă.

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA:            a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;          b) cote reduse în mărime de: 

Casa Națională de Asigurări Sociale vine cu unele precizări pentru cetățenii, care au atins vârsta de pensionare, conform legislației Republicii Moldova, dar care, în momentul de față, aflându-se peste hotare, în țările cu care Republica Moldova are semnate acorduri bilaterale în domeniul securității sociale, nu pot reveni din cauza suspendării transportului de pasageri în perioada pandemiei de COVID-19.

SRL XXX rezidentă a Republicii Moldova a contractat o companie de consultanță din străinătate pentru ca să-i ofere consultanță  juridică pentru un litigiu cu un alt agent economic care îl avea în străinătate. Totodată, suplimentar a contractat și un avocat pentru ca să-i reprezinte eventualele interese în instanțele de judecată din străinătate.   Pentru ambele contracte încheiate, atât cu compania de consultață, cât și cu avocatul,  compania din RM a convenit ca să le achite un avans în sumă de 3 000 euro pentru fiecare. La efectuarea avansurilor în străinătate, compania din Republica Moldova dorește să știe dacă apare obligația de achitare a TVA pentru avansul achitat pentru serviciile juridice prestate de compania din străinătate și de avocatul nerezident?

Pensionarii care sunt beneficiari de pensii din partea altui stat vor avea statut de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală din Republica Moldova. În ședința de ieri, 11 martie, Guvernul a oferit aviz pozitiv unei inițiative legislative prin care se propune completarea art. 4 al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală. Astfel, acordarea/suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală pentru cei care au atins vârsta standard de pensionare conform legislației naționale și beneficiază de pensie din partea altui stat, se va efectua de către asigurator, în baza cererii și a documentelor confirmative. Această măsură se va efectua prin derogare de la alin. (4) și (9) al art. 4 din Legea menționată.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a lansat astăzi, 4 mai, Centrul de apel cu numărul unic 022 822222 destinat serviciilor de asistență oferite de către instituție partenerilor și clienților săi. Prin intermediul noii linii telefonice, operatorii Centrului de apel acordă asistență și suport tehnic utilizatorilor Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice bazat pe platforma 1C (SIIECAP) și altor sisteme de evidență contabilă, administrate de CTIF, în ceea ce privește utilizarea funcționalităților acestor sisteme.

Schimbarea permanentă a portofoliului de afaceri modifică caracteristicile principale ale entităţii: poziţia financiară, rezultatele operaţiunilor și fluxurile de numerar, veniturile și cheltuielile. În acest articol, ne vom referi la unele aspecte privind recunoașterea activelor imobilizate deținute pentru vânzare. Cerinţele privind conţinutul informaţiei cu privire la activităţile întrerupte și activele imobilizate retrase din utilizare ce urmează a fi prezentate în situaţiile financiare sunt stabilite de Standardul Internațional de Raportare Financiară 5„Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activităţi întrerupte” (IFRS 5). Acest standard are un volum redus de prescrieri.

Evoluțiile economice naționale și internaționale, concurența internațională au determinat și determină în continuare necesitatea unor noi concepte vamale, fapt ce impune integrarea lor în noul Cod vamal (CV), consideră autorii proiectului CV rescris care a fost examinat și aprobat în cadrul ședinței de Guvern din 8 iulie curent.   Proiectul CV conține 11 titluri, fiecare fiind divizat în capitole și, conform autorilor, vine cu norme juridice noi, precum și introduce noi concepte legislative.   Astfel, în titlul I, în partea ce ține de reprezentarea în vamă, în proiect au fost transpuse prevederile CV al UE cu privire la liberalizarea acestei activități, fiind propusă desfășurarea activității de broker prin eliberarea autorizației de către Serviciul Vamal.

În perioada stării de urgență declarată în RM și desfășurării activității de către majoritatea agenților economici în mediul online, o întrebare frecvent pusă de consumatori este cum poate fi revocat contractul încheiat prin mijloace electronice. Întrebarea este relevanță și pentru cealaltă parte a contractului – agentul economic, deoarece ambii trebuie să cunoască care sunt condițiile, drepturile și obligațiile fiecăruia în situația revocării unui contract, care a fost încheiat prin mijloace electronice.

Sistemul informaţional automatizat de gestionare şi eliberare a actelor permisive (SIA GEAP) este un sistem destinat pentru gestionarea procesului de primire a cererilor de eliberare a respectivelor actelor, precum şi altor acte decise de Guvern, comunicare şi schimb de informaţii între autorităţile publice implicate în eliberarea actelor permisive, standardizarea unor procese de prelucrare a cererilor şi eliberare a documentelor vizate. Prevederea este inclusă în proiectul de modificare al Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.