Raportul financiar al Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) la situația din 31 decembrie 2017 a fost denaturat nesemnificativ ca urmare a înregistrării necorespunzătoare a tranzacțiilor privind contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii. Este una din concluziile Curții de Conturi din Raportul asupra auditului situațiilor financiare, publicat în Monitorul Oficial din 11 mai 2018. În același timp, auditul menționează că plenitudinea calculării veniturilor din taxa de reglementare a fost afectată din cauza nestabilirii procedurilor de control intern.

Legislația penală incriminează faptele ce conduc la diminuarea adevărului și, în consecință, aduc atingeri intereselor statului sau unor persoane fizice/juridice. Infracțiunile de fals reprezintă faptele săvârșite cu vinovăție și care aduc atingeri încrederii publice acordate anumitor probe, cărora, din punct de vedere juridic, li se atribuie sarcina de a prezenta adevărul în fața organelor de resort.   Dintre infracțiunile de fals prevăzute de Codul penal al RM (CP) remarcăm următoarele:

În cadrul unei conferinţe de presă, acţionarii băncii comerciale X au prezentat informaţii despre activitatea managerului întreprinderii. În opinia managerului, acestea sunt defăimătoare, fiind preluate şi larg mediatizate practic în toate sursele media de ştiri online, scrise şi TV. Managerul a atacat declarațiile în instanță, considerând că declaraţiile pârâţilor privind faptele expuse în conferinţa de presă constituie un derapaj grav, care în niciun caz nu poate fi considerat ca fiind într-o limită admisibilă de etică, fiind categoric atât ca limbaj utilizat, cât şi ca manieră de expunere, discursul fiind extrem de exagerat.

Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) informează că, după derularea celui de-al III-lea apel aferent Subvențiilor în Avans, au fost recepționate 21 de dosare, examinate de către Comisia de evaluare și selecție a planurilor de afaceri. Trei dosare au fost declarate neeligibile de către Direcția administrarea și aprobarea proiectelor din cadrul AIPA, deoarece nu au corespuns criteriilor prevăzute în cadrul normativ. Astfel, Comisia de evaluare și selecție a examinat și evaluat 18 dosare. Spre finanțare au fost acceptate 13 dosare, altele trei fiind declarate neeligibile din motiv că nu au fost respectate cerințele privind întocmirea dosarului de achiziție prin prezentarea a minimum trei cereri de oferte. Alte două dosare de solicitare a subvenției în avans, și anume pentru înființarea plantației de măceș, urmează a fi examinate suplimentar de către reprezentanții MADRM.

Conform art. 654 Cod civil (CC), superficie este dreptul real imobiliar de a poseda şi folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii a superficiarului, deasupra şi sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente a superficiarului. Acest drept este alienabil, se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaţiune. În Monitorul Oficial nr. 393-399 (7316-7322) din 27 decembrie 2019 a fost publicată Legea nr.171 privind modificarea unor acte legislative din 19 decembrie 2019, prin care s-au operat mai multe modificări la Codul fiscal (CF), unele dintre care vizează și impozitarea venitului din superficie.

Studiu de caz. Cetăţeanul Popescu a procurat un apartament, care la momentul cumpărării era dat în chirie pe un termen de 3 ani, acest fapt fiind notificat în Registrul bunurilor imobile. După procurarea apartamentului de către cetăţeanul Popescu, în apartament a continuat să locuiască acelaşi chiriaş. Trebuie sau nu noul proprietar al imobilului să informeze Serviciul Fiscal de Stat despre darea în chirie a apartamentului? Prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil (CC)).

Forumul de afaceri moldo-belarus va avea loc la Chișinău pe 13 septembrie. Potrivit Camerei de Comerț și Industrie, scopul evenimentului este intensificarea relațiilor economice moldo-belaruse, căutarea modalităților de promovare reciprocă a mărfurilor și serviciilor, identificarea potențialului pentru desfășurarea în comun a afacerilor, stabilirea contactelor de afaceri directe.

Conform prevederilor art. 954 din Codul civil (СС), arvuna este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului şi a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenţia cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică, dacă legea cere această formă pentru actul juridic, din care rezultă obligaţia garantată. În celelalte cazuri, convenţia cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancţiunea nulităţii absolute. La rândul său, art. 955 din CC stabilește că, arvuna se ia în calcul la executarea prestaţiei, iar în cazul în care aceasta nu s-a efectuat, se restituie.

Conform art. 954 din Codul civil (CC), arvuna este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului și a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică dacă legea cere forma autentică pentru actul juridic din care rezultă obligația garantată. În celelalte cazuri, convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancțiunea nulității absolute.

Conform art. 1628 alin. (2) din Codul civil (CC), fidejusiunea este obligația garantului (fidejusorul) asumată în folosul unui creditor cu scopul de a garanta obligația pe care debitorul o datorează creditorului (obligația garantată) şi care apare şi devine scadentă doar dacă apare şi devine scadentă obligația garantată.

Creditorul gajist, pentru exercitarea dreptului de gaj, vinde bunul gajat care se află în proprietatea debitorului gajist. Cine și cui urmează să-i elibereze factura fiscală și care este valoarea livrării ce urmează a fi indicată în ea? Conform prevederilor art. 667 din Codul civil (CC), gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist).

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Amendamente la Codul civil, aprobate prin Legea nr.133, care a intrat în vigoare la 14 ianuarie 2019, au provocat și necesitatea modificărilor și completărilor ce țin de particularitățile insolvabilității masei succesorale în Legea insolvabilității nr. 149 (art. XVI din Legea nr. 133). Astfel, în Legea nr.149 a fost introdus Capitolul IX1 (art.2351 – 23516). Astăzi vom examina noile prevederi ale legii insolvabilității. Conform prevederilor art. 2351, dispoziţiile Legii se aplică în mod corespunzător insolvabilităţii masei succesorale, cu derogările prevăzute de Capitolul IX1 din Legea insolvabilității (în continuare – Lege) şi dispoziţiile Codului civil (CC) în materie de insolvabilitate a masei succesorale.

În lunile ianuarie-octombrie ale anul curent, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 1549 controale, verificând respectarea prevederilor actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă la unități cu un număr de 83524 salariaţi, dintre care 1128 constituie controale planificate (280 în sectorul public și 848 în sectorul privat) şi 421 – inopinate (149 în sectorul public și 272 în sectorul privat). În urma acțiunilor de inspecție, au fost întocmite procese-verbale de control în care au fost consemnate 8456 încălcări şi abateri de la prevederile legislației din domeniul raporturilor de muncă. Activităţile de control întreprinse au demonstrat că, angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale ce țin de stabilirea salariului și respectarea termenelor de plată a acestuia.

Statele de personal este un act juridic obligatoriu care în conformitate cu legislația în vigoare se întocmește în fiecare unitate și se aprobă prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) angajatorului. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сonţinutul statelor de personal ale unităţii. Angajatorul este obligat să respecte legile și alte acte normative, precum și clauzele contractelor individuale de muncă, contractului colectiv de muncă și ale convenţiilor colective.

Compania rezidentă a Republicii Moldova achită în anul curent fondatorului său, rezident al Ucrainei, dividende aferente profitului nerepartizat obţinut în anul 2017. Ce regim fiscal va fi aplicat dividendelor în cauză, dacă fondatorul a transmis, prin contract de usufruct, dreptul asupra ridicării acestora unei persoane fizice rezidente a Republicii Moldova?

Instituirea mecanismului de răspundere a conducătorului instituției bugetare pentru administrarea ineficientă a bugetului, a patrimoniului public din gestiune și pentru obstrucționarea activității auditului public extern, sporirea impactului auditului acestuia, asigurarea continuității și transparenței activității Curții de Conturi (CC), precum și relevanța procedurii de sesizare a organelor de urmărire penală de către Curte – acestea sunt amendamentele cu care va fi completat cadrul legal de activitate al autorității. Instituția anunță despre inițierea unui proces amplu de examinare și analiză a cadrului legal ce guvernează activitatea sa, precum și a altor acte legislative conexe, pentru identificarea deficiențelor, care limitează impactul auditului public extern.

Contravențiile în cazul încălcării regulilor de construire a caselor cu un nivel în localităţile rurale, a căsuţelor de livadă în întovărăşirile pomicole, construcţia şi intervenţia neautorizată la clădirile existente ar putea fi constatate de Agenția pentru Supraveghere Tehnică (AST). Ieri, 17 iulie 2019, Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a avizat un proiect de lege pentru modificarea Codului contravențional, prin care se propune trecerea constatării contravențiilor menționate supra (art.178 și 179 din CC) din competența autorităților publice locale în cea a AST. Potrivit autorului inițiativei, deputatul Vasile Bolea, în cadrul AST există specialiști cu suficientă pregătire în domeniul dat, pe când APL nu dispun de competențele necesare în acest sens.

Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor operate în Codul civil al Republicii Moldova la 01.03.2019 (CC), s-a schimbat şi modul de formare a pachetelor de servicii de călătorie. Pentru a fi mai expliciți în comentarea modificărilor efectuate, o să facem trimiteri la legislația turistică sectorială, care în momentul de față este în vigoare, dar care necesită a fi ajustată conform normelor operate în CC.

Relațiile economice dintre persoanele juridice care desfăşoară activitatea de întreprinzător presupune faptul că sunt efectuate cu scop oneros, nu gratuit. Respectiv în cazul în care o persoană juridică livrează marfă altei persoane juridice doar în baza unei facturi fiscale, fără să existe în fapt un contract scris între părți aferent acestor tranzacții, atunci dreptul de a pretinde achitarea pentru acestea apare la momentul transmiterii.