Începând cu 1 ianuarie 2018, plătitorii de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat sunt obligaţi să prezinte Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale în sistemul public de asigurări sociale, Forma DSA 18 (în continuare – Forma DSA 18) aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor nr. 152 din 22 decembrie 2017.

Angajatului întreprinderii „X” i s-a acordat concediu de odihnă anual şi a beneficiat de indemnizaţia de concediu care a fost achitată, conform prevederilor art. 117 a Codului Muncii, cu 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu. După expirarea perioadei de concediu, angajatul a depus cerere de eliberare, situaţie în care a fost obligat de către angajator să restituie suma indemnizaţiei pentru zilele de concediu neacoperite. În luna de eliberare în documentele de evidenţă contabilă este indicată suma cu semnul minus, deoarece fostul angajat nu a lucrat şi nu i s-a calculat salariu.

Declararea de către angajatori a informaţiei privind raporturile de muncă ale angajaţilor este necesară în scopul stabilirii prestaţiilor de asigurări sociale în sistemul public de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii), precum şi pentru acordarea statutului de persoană asigurată în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, ceia ce presupune activarea sau dezactivarea poliţei medicale. La momentul actual, persoanele, care se află într-un risc asigurat ce oferă dreptul la acordarea unei indemnizaţii, se declară în Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale în sistemul public de asigurări sociale Forma DSA 19 (în continuare — Forma DSA 19).

Cum se calculează indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă acordată din contul bugetului asigurărilor sociale de stat şi care este modul de reflectare a acestor sume în Darea de seamă IPC 18?

Art. 272 din Codul Muncii stipulează că salariaţii care prestează muncă prin cumul beneficiază de un concediu de odihnă anual, plătit conform funcţiei sau specialităţii cumulate, care se acordă concomitent cu concediul de odihnă anual de la locul de muncă de bază.

Deşi Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate (în continuare – Clasificator), utilizat în anul 2018 la completarea Darii de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, Forma IPC 18 (în continuare – Darea de seamă IPC 18), nu a suportat unele modificări esenţiale şi principiul de utilizare a acestuia este analogic celui utilizat la completarea Declaraţiei REV 5, totuşi, au apărut unele întrebări ce ţin de Clasificator la prezentarea pe parcursul lunii ianuarie şi februarie a dării de seamă IPC 18.

În conformitate cu modificările și completările operate în Codul fiscal, în legislația ce reglementează calcularea și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, începând cu perioada fiscală ianuarie 2018 contribuabilii declară obligațiile aferente impozitului pe venit din salarii, alte venituri impozabile, contribuțiile sociale și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală prin prezentarea Dării de seamă (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din 04 octombrie 2017.

În Republica Moldova vor activa funcționari fiscali cu statut special, conform pachetului de legi ce prevede reformarea domeniului fiscal. Astfel, se propune completarea Codului fiscal cu articole ce vor reglementa statutul acestor funcționari. Conform proiectului, funcționarul fiscal cu statut special este cel care exercită atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat în domeniul constatării infracțiunilor.

1. (29.2.3.7) Cum se vor acorda scutirile personale la care are dreptul contribuabilul în cazul în care persoana pleacă în concediu de maternitate pe parcursul anului fiscal

În continuare propunem unele precizări cu privire la categoriile reflectate în Darea de seamă IPC 18 pentru agenţii economici care au obligaţia de a achita contribuţii de asigurări sociale datorate de angajator la un alt tarif decât 23%. Aceştia sunt angajatorii din aviaţia civilă, angajatorii din domeniul tehnologiei informaţiilor, angajatorii din agricultură, care, conform legii, sunt obligaţi să achite contribuţii de asigurări sociale de bază calculate conform altor tarife.

Reieşind din specificul de activitate, întreprinderea la care activez în calitate de contabl practică încheierea contractelor de prestare a serviciilor cu mai multe persoane fizice care se reflectă în Darea de seamă IPC 18 cu categoria persoanei asigurate 105 „persoană angajată prin contract civil”. Unele din aceste persoane nu au un alt loc de muncă de bază. Vrem să cunoaştem dacă întreprinderea este în drept să calculeze acestor persoane indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă şi dacă li se poate acorda concediul de odihnă?

Poate soțul să indice în Declarația cu privire la impozitul pe venit cuantumul întreg al scutirii pentru soție, dacă acesta pe parcursul anului nu a solicitat scutirea pentru soție la locul de muncă, care s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului?

Care este modul de reflectare corectă în Darea de seamă IPC 18 a perioadelor şi sumelor indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă în cazul persoanelor care desfăşoară activitate prin cumul în cadrul a mai multor întreprinderi sau cumulează o funcţie în cazul aceleiaşi întreprinderi? De asemenea, solicităm explicaţii cu privire la stabilirea indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă în cazul cumulărilor de funcţii.

Concediul este perioada cea mai aşteptată din an. Mizăm pe el pentru a ne reîncărca bateriile după o perioadă lungă de muncă. De multe ori însă, acest lucru nu se întâmplă şi riscăm să rămânem cu frustrări. Cu toţii ne dorim să avem vacanţe şi concediii de vis, iar atunci când ne reîntoarcem la birou, pe lângă amintirile frumoase imortalizate, ne putem lăuda colegilor cu momentele petrecute departe de birou. De multe ori însă, nu ne atingem ţelul şi ne întoarcem din concediu mai obosiţi şi mai nervoşi decât am plecat.

Poate fi acordat ajutorul material, dacă la întreprindere nu avem organizație de sindicate și suntem entitate privată? Poate întreprinderea privată să achite premii salariaților în mărime de un salariu, de exemplu, 10 mii lei?

Stabilirea politicilor contabile presupune, după caz, și determinarea tratamentului aferent provizioanelor. Conform SNC ”Capital propriu și datorii”, situațiile pentru care sunt formate provizioane, pot fi:

Începând cu octombrie 2018, categoriile de plătitori asigurați specificați în pct. 1.1. și 1.2 din anexa nr. 3 a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, se divizează în două grupe. În prima grupă se includ angajatorii autorităților publice la autogestiune, cu excepția instituțiilor de învățământ superior și a celor medico-sanitare. În cea de-a doua grupă se includ angajatorii sectorului privat, instituțiilor de învățământ superior și ai instituțiilor medico-sanitare.

Începând cu 1 noiembrie 2018, cuantumul ajutorului pentru perioada rece a anului se va majora cu 35 de lei. Astfel, acesta va crește de la 315 la 350 lei. Prevederea se conține în Hotărârea privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1167/2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, publicată în Monitorul Oficial din 3 august curent. Documentul are drept scop reglementarea modalităţii de implementare a activităţilor de interes comunitar, stabilirea formulei de calcul a numărului de ore care urmează a fi prestate de către şomerii din cadrul familiilor beneficiare de ajutor social şi tipurile de activităţi prestate.

Conform art. 288 alin. 10) din CF, numărul mediu de salariați este efectivul de salariați pentru o perioadă gestionară, determinat în funcție de indicii numărului scriptic. Efectiv de salariați, conform art. 288 alin. 101) din CF, sunt toate persoanele angajate cu contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată (încadrați în serviciul permanent, sezonier, temporar pentru executarea anumitor lucrări), pe termen de o zi şi mai mult de la momentul angajării.

Urmează oare agentul economic să rețină impozitul pe venit din suma salariului achitat pentru lipsa forțată de la serviciu? În cazul în care urmează să fie reținut impozitul din suma respectivă, care va fi modalitatea de calculare a impozitului pe venit şi de acordare a scutirilor nefolosite în perioada precedentă? Care cote ale impozitului pe venit urmează a fi aplicate, precum și la care scutiri va fi în drept să pretindă angajatul?