Deşi Banca Naţională a Moldovei (BNM) a anunţat pentru astăzi un curs oficial de 18.1129 lei pentru un euro şi 13.0679 lei pentru un dolar, experţii afirmă că este vorba de o creştere temporară şi e cauzată de evoluţia euro pe piaţa internaţională. Astfel, marţi, 31 decembrie, cursul oficial nu va fi mai mare de 17.90 lei pentru un euro, prognozează doctorul în economie Sveatoslav Mihalache, expert financiar la Financial Brains, citat de Moldpres.

Intenția a fost anunțată de Premierul Iurie Leancă la întrevederea de la Haga cu ministrul Agriculturii al Regatului Ţărilor de Jos, Sharon Dijksma. Oficialii s-au pronunţat pentru inițierea unor proiecte comune în domeniul agricol și pentru intensificarea schimburilor comerciale.

După ce pe 10 decembrie, Parlamentul European a dat undă verde liberalizării totale a importului de vin moldovenesc pe piaţa Uniunii Europene, pentru a fi aplicabilă, decizia trebuia aprobată de Consiliu Europei, ceea ce s-a şi întâmplat ieri. Astfel, decizia urmează să fie publicată în Jurnalul Oficial al UE în toate cele 24 de limbi ale blocului comunitar, iar proiectul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a avut o întrevedere cu echipa de experţi ai Fondului Monetar Internaţional, condusă de Max Alier. Actuala misiune a FMI este una de monitorizare post-program şi se află în vizită în ţara noastră cu scopul de a efectua o analiză a situaţiei din domeniul fiscal.

La sfârşitul ultimei sesiuni parlamentare, Legislativul a adoptat un proiect care presupune plafonarea taxelor locale. Această prevedere a stârnit un val de nemulţumiri din partea primarilor oraşelor care acuză parlamentarii de lobarea intereselor marilor agenţi economici şi de încălcarea legislaţiei, fiindcă nu au fost consultaţi la luarea acestei decizii.

Informaţia menţionată poate fi obţinută de pe pagina http://www.bnm.md/md/official_exchange_rates Mai jos prezentăm un extras de pe această pagină, care cuprinde informaţii doar despre unele valute.

Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de salariat pentru munca prestată, precum şi recompensele garantate de stat (cum este plata pentru concediul de odihnă sau plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă) şi alte plăţi suplimentare, conform contractelor între plăţi (cum sunt facilităţile acordate de patron).

De mai multe ori am menţionat că unele din probleme, legate de înţelegere a legislaţiei fiscale, au la bază, în primul rînd, necunoaşterea bună a standardelor performante de contabilitate, lipsa experienţei în implementarea acestor standarde. De cîţiva ani s-a declarat trecerea obligatorie sau facultativă la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), dar eforturi consistente pentru a le cunoaşte nu depunem (autorităţi de stat, entităţi, contabili, auditori, etc). Puţină lume cunoaşte aceste standarde, luînd în consideraţie faptul că pentru o cadegorie de întreprinderi acestea sunt obligatorii pentru folosinţă. Inclusiv şi din acest motiv, nu avem răspunsuri la multe întrebări şi, ca rezultat, în unele cazuri păşim pe o pistă greşită.

În miezul crizei financiare globale, guvernele ţărilor dezvoltate şi experţii financiari internaţionali şi-au pus întrebarea cum să reglementeze activitatea băncilor, care avântându-se în speculaţii financiare cu instrumente derivate au şi provocat cea mai mare criză globală de după recesiunea din 1929. Anul trecut, pe vremea asta, G20 a renunţat la ideea de a introduce un impozit global pentru bănci, lăsând fiecare guvern să decidă ce fel de taxă să introducă. Marea Britanie, Franța, Germania şi Suedia au făcut-o deja, iar din 2012 şi Republica Moldova a anunţat introducerea unui fel de impozit pe activitatea bancară.

În conformitate cu prevederile art. 793 din Codul fiscal, forma certificatelor care atestă reşidenţa şi impozitele achitate de către nerezidenţi în Republica Moldova, precum şi lista documentelor, în baza cărora se eliberează acestea, se stabilesc de Guvern.

Pun în discuţie o problemă, care de mai mulţi ani nu are o interpretare univocă şi poate provoca sancţionarea entităţilor, în primul rînd, din motivul că legislaţia fiscală la acest capitol este imperfectă. Va fi vorba despre impozitarea dividendelor şi altor operaţiuni de capital. Întrebarea cheie este: Majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat al entităţii (S.A., S.R.L., I.S., etc) este o repartizare de dividende sau nu? La prima vedere pare că această întrebare mai mult ţine de o interpretare a legislaţiei fiscale şi nu de careva politici contabile. Posibil că da, dar pentru a lămuri întrebarea de mai sus aspectul contabil ce ţine de înţelegea conţinutului economic al operaţiunii, în conformitate cu standardele profesionale de contabilitate, este foarte importantă. Concluziile care se conţin în acest sens în SNC, SIRF sunt relevante şi ne permit să înţelegem conţinutul economic al noţiunii de dividend.

Începînd cu 1 ianuarie a.c. entităţile de interes public sunt obligate să ţină contabilitatea şi să întocmească rapoarte financiare conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, iar la începutul anului 2012 să prezinte primele rapoarte conform SIRF, stabileşte Legea contabilităţii, adopată în 27 aprilie 2007. Entitatea de interes public este, potrivit legii contabilităţii, una de importanţă deosebită pentru public datorită domeniului de activitate şi care reprezintă o instituţie financiară, un fond de investiţii, o companie de asigurări, un fond nestatal de pensii, o societate comercială ale cărei acţiuni se cotează la Bursa de Valori a Republicii Moldova. Am încercat, în acest număr, să vedem cum se întîmplă trecerea la SIRF la companiile moldoveneşti şi în special cum derulează procesul la băncile comerciale – cele mai mari entităţi de interes public.