După ce pe 10 decembrie, Parlamentul European a dat undă verde liberalizării totale a importului de vin moldovenesc pe piaţa Uniunii Europene, pentru a fi aplicabilă, decizia trebuia aprobată de Consiliu Europei, ceea ce s-a şi întâmplat ieri. Astfel, decizia urmează să fie publicată în Jurnalul Oficial al UE în toate cele 24 de limbi ale blocului comunitar, iar proiectul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

Deputați din Parlamentul Republicii Moldova și parlamentari din Serbia, Suedia, România, Ucraina, Georgia, Finlanda, Marea Britanie participă la seminarul regional „Rolul Parlamentului în combaterea corupției” care se desfăşoară în zilele de 18 – 19 noiembrie 2013 la Chişinău. Principalele subiecte vizează legislația anticorupție, conflictele de interese și imunitatea demnitarilor, rolul auditului în lupta cu corupția, cooperarea dintre Parlament și societatea civilă, finanțarea partidelor.

Afganistanul, Coreea de Nord şi Somalia sunt considerate cele mai corupte ţări din lume, în timp ce la polul opus se situează Danemarca şi Noua Zeelandă, potrivit indicelui de percepţie a corupţiei 2013, realizat de organizaţia Transparency International şi făcut public marţi la Berlin, relatează AFP. Această organizaţie cu sediul la Berlin estimează că aproape 70% dintre ţările din întreaga lume sunt considerate a avea 'o problemă serioasă' de corupţie printre funcţionarii lor. Şi niciunul dintre cele 177 de state analizate în 2013 nu a obţinut un scor perfect.

În fiecare an, peste jumătate din Produsul Intern Brut al Serbiei merge către plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor. Aceste cheltuieli uriaşe au adus statul încă o dată la mâna FMI, însă partidele din cadrul coaliţiei aflate la guvernare nu reuşesc să ajungă la un acord cu privire la implementarea unor măsuri de austeritate.

Italia doreste ca UE sa fie un spatiu unitar, fara fracturi intre statele din zona euro si cele care nu apartin inca acestui spatiu, a declarat, vineri, vice-ministrul pentru Afaceri Externe, Marta Dassu, aflata in vizita la Bucuresti in perspectiva viitoarei Presedintii italiene a UE.

Elitele politice ale lumii, şefii celor mai puternice instituţii financiare, liderii celor mai mari companii şi economişti de prestigiu se vor reuni săptămâna aceasta, ca în fiecare an, în mica dar exclusivista staţiune montană elveţiană Davos, considerată leagănul spiritual al globalizării. După un an marcat de războaie monetare, protecţionism economic ascuns, scandaluri de spionaj între aliaţi şi de sângerosul conflict din Siria, tematica Forumului Economic Mondial de la Davos va fi „Remodelarea lumii: Consecinţe pentru societate, politică şi afaceri“.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Tot mai multe grupuri americane se înregistrează în Europa, după preluarea unor companii din regiune, atrase de taxele mai mici decât în SUA care le vor permite economisirea a sute de milioane de dolari, relatează Financial Times.

Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. Bugetul de stat pe anul 2014 se aprobă la venituri în sumă de 25 814 830,3 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 28 217 863,5 mii de lei, cu un deficit în sumă de 2 403 033,2 mii de lei.

Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Veaceslav Negruţa, ministrul Finanţelor, a vorbit despre relaţia Moldovei cu FMI, despre condiţiile în care se elaborează bugetul de stat pentru anul viitor, despre cadrul legal privind finanţele publice, dar şi despre un posibil impact al politicului asupra economicului în 2014. T: Deşi cu o oarecare întîrziere, Moldova a finalizat implementarea Programului cu FMI pentru perioada 2009 – 2013. Ce puteţi spune despre acest Program acum, cînd totul deja a rămas în urmă?

Forumul Global privind T.V.A.-ul a fost lansat de OCDE în calitate de platformă pentru dialog politic și atingerea consensului asupra principiilor bunelor practici, în special, în contextul comerțului internațional, pentru țările din întreaga lume, care au introdus T.V.A. și se confruntă cu întrebări similare de design și operare a T.V.A. La eveniment au participat mai mult de nouăzeci delegații cu reprezentanți ai peste optzeci de țări și organizații internaționale din întreaga lume, reprezentanți ai comunității de afaceri și academicieni de frunte. Formatul forumului: 5 sesiuni plenare și 2 sesiuni tematice, pe parcursul cărora au fost examinate și discutate următoarele subiecte: implementarea T.V.A. – o perspectivă globală (privire de ansamblu la nivel mondial asupra evoluției politicii și administrării T.V.A.; implementarea T.V.A. în economiile emergente și în curs de dezvoltare; operarea T.V.A. întrun bloc comercial regional — experiența UE; gestionarea riscului de T.V.A. — o perspectivă de afaceri); aplicarea T.V.A. în comerțul internațional – provocarea globalizării economice (modul în care dezvoltarea comerțului internațional crește riscul de dubla impozitare și dubla neimpozitare neintenționată; de ce impozitarea cu T.V.A. după principiul de destinație este abordarea preferată pentru apli-carea T.V.A. în comerțul internațional; provocare pentru administrațiile fiscale; impactul pentru întreprinderi;

Prin Legea nr. 267 din 23 decembrie 2011 (în vigoare din 13 ianuarie 2012), a fost modificat art. 52 din Codul fiscal. Ca rezultat, a apărut o serie de întrebări ce merită a fi soluţionate, în scopul aplicării adecvate a prevederilor Codului fiscal. La organizaţii necomerciale sînt atribuite organizaţiile înregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare (art. 52 alin. (1) din Codul fiscal). Astfel, în conformitate cu norma citată, sub incidenţa art. 52 din Codul fiscal cad organizaţiile, în legile ce reglementează modul de funcţionare a cărora este prevăzută norma care ar stipula că activitatea acestora nu urmează să genereze venituri, după cum urmează:

Starea fiscală a oricărui stat, în majoritatea cazurilor nu depinde de sărăcia sau bogăţia poporului, ci în totalitate de colectarea impozitelor. Legile sunt bune nu prin numărul lor, ci prin respectarea lor. Bogdan Petriceicu Hâşdeu Cu ocazia împlinirii a 22 de ani de la înfiinţarea Serviciului Fiscal al Republicii Moldova, revista Monitorul Fiscal FISC.md lansează o nouă rubrica, în care vor fi publicate articole şi interviuri cu angajaţi marcanţi ai instituţiei, cu persoane care au contribuit la constituirea şi la consolidarea acestuia.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) din Codul Fiscal, toate dubiile, apărute la aplicarea legislaţiei fiscale, urmează a fi interpretate în favoarea contribuabilului. Astfel, în Republica Moldova este legiferat principiul „in dubio contra fiscum”, menit să protejeze contribuabilul de eventualele îndoieli sau ambiguităţi ale normelor fiscale. În continuare, vom aborda unele aspecte de ordin naţional şi internaţional ale acestui principiu.

În miezul crizei financiare globale, guvernele ţărilor dezvoltate şi experţii financiari internaţionali şi-au pus întrebarea cum să reglementeze activitatea băncilor, care avântându-se în speculaţii financiare cu instrumente derivate au şi provocat cea mai mare criză globală de după recesiunea din 1929. Anul trecut, pe vremea asta, G20 a renunţat la ideea de a introduce un impozit global pentru bănci, lăsând fiecare guvern să decidă ce fel de taxă să introducă. Marea Britanie, Franța, Germania şi Suedia au făcut-o deja, iar din 2012 şi Republica Moldova a anunţat introducerea unui fel de impozit pe activitatea bancară.

Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.

Monitorul Oficial nr. 263-269 din 21.12.2012 Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – (1) Bugetul de stat pe anul 2013 se aprobă la venituri în sumă de 22 736 643,5 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 23 611 476,2 mii de lei, cu un deficit în sumă de 874 832,7 mii de lei.

1. Venituri sub formă de salariu Salariu reprezintă orice recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit angajaţilor de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată (Legea salarizării Nr. 847 din 14.02.2002) şi este impozitat, conform art. 15 al Codului fiscal la cotele de 7% şi 18%, în dependenţă de suma venitului anual impozabil (pentru anul 2012, aceasta a reprezentat 7% pentru venitul anual ce nu a depăşit 25 200 lei şi 18% pentru venitul ce a depăşit bariera menţionată). Totodată, lucrătorul are dreptul să ceară ca patronul să reţină din plăţi impozitul la cota de 18% (art. 88 Codul Fiscal). Venit impozabil pentru contribuabil – persoană fizică – angajat reprezintă plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare. Persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova, care activează pe bază de contract de muncă sau prestări servicii în cadrul misiunilor diplomatice, acreditate în Republica Moldova, achită impozitul pe venit din plăţile primite pentru munca efectuată şi serviciile prestate.

La finele lunii septembrie, 187 de ţări s-au reunit la Washington pentru a discuta despre criza economică cu care se confruntă economia globală. Miniştri de finanţe, guvernatori ai băncilor centrale, oameni de afaceri, lideri ai societăţii civile, uniunilor sindicale s-au adunat la şedinţa anuală a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale. Cuvintele de ordine ale acesteea au fost urgenţa şi nevoia de a acţiona, de a se implica pentru guvernele din întreaga lume, şi, în special, din ţările zonei Euro, pentru a restabili încrederea investitorilor, a pieţelor, atît în soarta monedei unice europene, cît şi în stabilitatea financiară a lumii, aşa cum o cunoaştem astăzi. „În lumea noastră, atît de interconectată, evenimentele din economiiile avansate afectează pe toată lumea – de la fermierul din Kenya sau designerul brazilian, la omul de afaceri chinez”, a declarat în cadrul reuniunii directorul executiv al FMI, Christine Lagarde.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. – (1) Bugetul de stat pe anul 2012 se aprobă la venituri în sumă de 21367269,1 mii de lei și la cheltuieli în sumă de 22164269,1 mii de lei, cu un deficit în sumă de 797000,0 mii de lei. (2) Sinteza bugetului de stat pe venituri, cheltuieli, deficit și surse de finanţare se prezintă în anexa nr. 1. (3) Limitele de cheltuieli pe autorităţi publice finanţate de la bugetul de stat se prezintă în anexa nr. 2. (4) Alocaţiile pentru instanţele judecătorești se prezintă în anexa nr. 3. (5) Lista bugetelor autorităţilor publice, fundamentate pe programe, se prezintă în anexa nr. 4. (6) Alocaţiile pentru autorităţile publice centrale destinate finanţării investiţiilor capitale se prezintă în anexa nr.5. (7) Alocaţiile de la bugetul de stat pentru autorităţile administraţiei publice locale destinate finanţării cheltuielilor capitale se prezintă în anexa nr. 6. (8) Transferurile de la bugetul de stat la bugetele raionale, la bugetele municipale Chișinău și Bălţi și la bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se prezintă în anexa nr. 7.