Reieșind din norma legală în vigoare, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM19. Astfel, art. 5 alin. (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999) prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.

Raporturile de muncă ar trebui să fie formalizate în scris, însă, în practică, apar frecvent situații în care angajatul își îndeplinește atribuțiile fără un contract de muncă oficial. În astfel de cazuri, dovedirea faptului angajării devine complicată, mai ales dacă angajatorul neagă existența raportului de muncă. Existența unor înțelegeri informale, a unor

13 ianuarie 2025 - 17 ianuarie 2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal (în continuare – CF) pentru persoanele juridice şi fizice rezidenți ai RM care desfășoară activitate de întreprinzător obiectul impunerii cu impozitul pe venit îl constituie venitul din orice surse aflate în RM, precum şi din orice surse aflate în afara RM, cu excepția deducerilor şi scutirilor la care au dreptul.

Lista agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronică (e-factura) a fost suplinită. Astfel, începând cu 1 octombrie curent, vor utiliza facture fiscală electronică și următorii 6 contribuabili:

Pe parcursul anului viitor, Inspectoratul de Stat al Muncii va efectua 1162 de controale de stat, comparativ cu cele 1170 planificate pentru anul curent, potrivit Planului

Va fi în drept agentul economic să beneficieze de mai multe tipuri de subvenționări prevăzute de Regulamentul privind subvenționarea locurilor de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 49/2021, pe aceeași persoana fizică angajată?

Câștigul salarial mediu lunar brut în anul 2023 a constituit 12354,7 lei, fiind în creștere față de anul 2022, în valoare nominală cu 17,3%, iar în termeni reali – cu 3,4%, informează Biroul Național de Statistică. Astfel, în sectorul bugetar, în trimestrul IV 2023, câștigul salarial mediu lunar a constituit 11618,5 lei,

Cuantumul salariului minim nu poate fi mai mic decât mărimea minimului de existență calculat, prevede proiectul de lege pentru modificarea articolului 3 din Legea nr. 1432/2000 privind modul de stabilire și reexaminare a salariului minim.   Proiectul este înregistrat recent în Parlament drept inițiativă legislativă. În nota de întemeiere a documentului autorul inițiativei menționează că prevederile normative naționale privind realizarea drepturilor economice și sociale și implicit referitoare la cuantumul minim al salariului minim sunt contrare angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului și, în consecință, neconstituționale în cazul în care, alternativ:

Cum urmează a fi declarat în tabelul nr. 2 din Declaraţia IPC21 perioadele de aflare în concediu neplătit a angajaţilor care activează în cadrul entităţilor economice care au aderat la parcul IT? În cazul în care angajatul s-a aflat în concediu neplătit parţial pe parcursul lunii, urmează ca perioadele să fie fragmentate ca şi pentru cazurile în care angajatul s-a aflat în concediu ordinar plătit?

În legislația actuală nu se regăsesc norme ce ar stabili expres care va fi mărimea diurnei în cazul în care organizatorul suportă cheltuielile pentru asigurarea delegatului cu diurnă, burse etc. prin rambursarea mijloacelor financiare la conturile entității delegatare după finalizarea perioadei de delegare. În acest sens, a fost elaborat proiectul de hotărâre a Executivului pentru modificarea anexei nr.1 la Hotărârea nr. 10/2012 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova.

În ianuarie-septembrie anul 2025 în Moldova au fost realizate investiții în active imobilizate în valoare de 24,9 mld. lei, în creștere cu 17% (în prețuri comparabile) față de indicatorii înregistrați în perioada corespunzătoare a le anului trecut.

13.05.24 -17.05.24

30.09.24-04.10.24

Potrivit art.1 din Codul muncii, salariat reprezintă persoană fizică care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă.

Programe flexibile de muncă vor putea fi stabilite de angajator de comun acord cu salariatul și la solicitarea angajatului, dacă această posibilitate va fi prevăzută în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă, sau în regulamentul intern al unităţii, ori în alt act normativ la nivel de unitate.   Această normă poate fi introdusă în Codul muncii (CM) prin completarea acestuia cu art. 1001 ce va reglementa programul flexibil de muncă și este parte componentă a unui proiect de lege elaborat de Guvern și propus pentru aprobare Parlamentului.

Guvernul a aprobat, în cadrul ședinței din 29 decembrie curent, modificări la cadrul normativ secundar, elaborate în scopul actualizării reglementărilor mai multor hotărâri cu prevederile Legii nr.139/2025, Legii nr.187/2025, precum și Codului fiscal și Codului vamal.

Serviciul Fiscal de Stat acordă o atenție sporită prevenirii și contracarării fenomenului muncii „la negru” și a practicii de achitare a salariilor „în plic”, iar acțiunile autorității în acest sens au drept scop creșterea gradului de conformare a contribuabililor din domeniile de activitate economică cu risc sporit de a recurge la asemenea practici.

Proiectul modificărilor mai multor hotărâri ale Guvernului, analizat în cadrul ședinței secretarilor generali de stat, a fost elaborat în scopul actualizării cadrului normativ secundar cu prevederile Legii nr.139/2025, Legii nr.187/2025, precum și în temeiul prevederilor Codului fiscal și a Codului vamal.

Zilele de 1 și 2 iunie vor fi considerate zile de odihnă, cu recuperare prin extinderea timpului zilnic de muncă.