Începând cu 1 ianuarie 2019, a intrat în vigoare noua versiune a Nomenclaturii combinate a mărfurilor Republicii Moldova. În acest sens, a fost adoptată Legea nr. 275 din 29.11.2018 pentru modificarea Legii nr. 172 din 25.07.2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor (Legea nr. 172/2014), MO nr. 486-498/817 din 21.12.2018.

   În perioada 3-18 iulie 2020 s-a desfășurat sondajul ”Impactul pandemiei COVID-19 asupra activității companiilor din Moldova: realități, așteptări, acțiuni”, efectuat de Camera de Comerț Americană din Moldova, în colaborare cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Menționăm că aceasta este cea de-a doua ediție a sondajului, prima fiind efectuată în luna aprilie curent.   Astăzi, rezultatele sondajului au fost prezentate pe platforma Consiliului Economic, în cadrul unei ședințe online. 

În următoarele 36 luni în Republica Moldova va fi implementat, în regim de pilotare (cu posibilitate de extindere), Programul de susținere a afacerilor cu potențial înalt de creștere și internaționalizarea acestora. Realizarea Programului necesita pentru anii 2020-2023 un buget estimativ de 65 mil. lei (fiind majorat cu 50 mil. lei), iar responsabilă de implementarea Programului va fi Organizația pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, care va fi institui o unitate de implementare a Programului.   În MO din 14 iulie a fost publicată și a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.439 din 1 iulie curent, prin care a fost aprobat atât Programul respectiv cât și Planul de implementare a activităților, dar și componența instituțională a Comitetului de coordonare a Programului.

Guvernul Republicii Moldova intenționează să implementeze un șir de măsuri ce vor asigura o creștere durabilă a volumului de producere în sectorul laptelui. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a elaborat proiectul Programului național de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova (PNDSL), care a fost examinat în cadrul ultimei ședințe a secretarilor de stat.   Autorii afirmă că obiectivul general al programului prevede înființarea de exploatații competitive și retehnologizarea celor existente prin atragerea investițiilor și folosirea fondurilor structurale în domeniul creșterii animalelor.

În cadrul ultimei ședințe a Executivului a fost susținut proiectul de lege ce conține un șir de modificări la Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr.77/2016) ce prevăd crearea mecanismului de finanțare a proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor pentru statup-uri IT, precum și revederea venitului asigurat al rezidenților parcului IT.   Autorii inițiativei afirmă că sectorul TIC rămâne a fi unul dintre principalele domenii strategice ale economiei naționale cu o contribuție de 7% la PIB. Totodată, luând în considerare condițiile actuale, consecințele pandemiei se răsfrâng și asupra industriei IT, fiind identificate următoarele provocări pentru sector:

Crearea unui spațiu fiscal care să răspundă noilor priorități sau presiunilor bugetare emergente și redirecționarea cheltuielilor cu prioritate redusă în urma unei analize aprofundate a acestora sunt măsurile prevăzute în dispoziția Guvernului privind raționalizarea cheltuielilor publice, aprobată ieri de Executiv. Potrivit secretarului general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu, raționalizarea cheltuielilor reprezintă un set de acțiuni organizaționale și analitice menite să sprijine instituirea unui sistem eficient al cheltuielilor publice și să identifice potențialele sectoare sau domenii unde se produc cheltuieli ce poartă un caracter neprioritar sau ineficient.

Procesul tehnologic de extracție a nisipului, prundișului, pietrișului, argilei prevede decopertarea masei miniere pe sectorul respectiv al terenului contractat sau pe întregul teren, transportarea solului săpat la locul de depozitare, extracția și încărcarea acestor minerale utile cu ajutorul excavatoarelor în mijloace de transport (autobasculante) și transportarea lor până la consumatori (cumpărători) sau transportarea până la depozitul produselor finite.

Procesul tehnologic de extracție a nisipului, prundișului, pietrișului, argilei prevede decopertarea masei miniere pe sectorul respectiv al terenului contractat sau pe întregul teren, transportarea solului săpat la locul de depozitare, extracția și încărcarea acestor minerale utile cu ajutorul excavatoarelor în mijloace de transport (autobasculante) și transportarea lor până la consumatori (cumpărători) sau transportarea până la depozitul produselor finite.

Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) a desfășurat o conferință video internațională de nivel înalt, în cadrul căreia au fost puse în discuție politicile de recuperare a industriei turismului după criza pandemică. La eveniment au participat circa 200 de reprezentanți ai instituțiilor de stat și organizațiilor internaționale din întreaga lume, inclusiv ministrul Economiei și Infrastructurii al RM, Sergiu Railean. Participanții la conferință au pus în discuție modul în care guvernele, organismele internaționale și companiile din industria turistică pot înlătura vulnerabilitățile cauzate de criza pandemică, precum și măsurile care urmează a fi întreprinse pentru a susține mediul de afaceri.

Pe parcursul anului 2020, în domeniul comunicațiilor electronice și poștale vor fi verificați 58 de agenți economici, potrivit Planului controalelor pentru anul curent publicat pe pagina Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANCRETI). Reamintim că controalele se vor desfășura în baza analizei riscurilor, în conformitate cu Metodologia controlului de stat asupra activității de întreprinzător. ANRCETI este autoritatea publică centrală care reglementează activitatea în sectoarele comunicaţii electronice, tehnologia informaţiei și comunicaţii poștale, asigură implementarea strategiilor de dezvoltare a sectoarelor nominalizate

Vicepremierul Serghei Pușcuța a avut ieri o întrevedere cu Directorul Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova, Caroline Tissot. În debutul întrevederii, Serghei Pușcuța a exprimat recunoștință părții elvețiene pentru asistența tehnică oferită țării noastre în domenii precum sănătate, apă şi sanitaţie, guvernare locală, dezvoltare economică şi ocuparea forţei de muncă.

Sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (TIC) contribuie anual la formarea PIB cu circa 11-12%, potrivit unui raport publicat de Biroul Național de Statistică. Astfel, acesta este sectorul care avansează rapid și contribuie esențial la creșterea economică și reducerea sărăciei. În acest domeniu sunt create anual peste 2 mii de locuri de muncă cu calificare înaltă și oferite câștiguri salariale decente și oportunități de dezvoltare. Potrivit datelor, în anul 2017 peste 20 mii de salariați activau în sectorul TIC sau peste 3% din totalul angajaților din țară.

Pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii a avut loc o ședință online cu reprezentanții asociațiilor de business, ai Agenției Proprietăți Publice, primăriei municipiului Chișinău, Regiei transport public pentru a identifica soluții de fluidizare a fluxului de călători în transport la orele de vârf. Având în vedere că majoritatea pasagerilor sunt angajații întreprinderilor mari din capitală, s-a discutat ca agenții economici care nu asigură transportarea organizată a muncitorilor la întreprinderi să examineze posibilitatea corelării programului de lucru cu ale întreprinderilor din vecinătate. În acest fel, muncitorii vor circula la ore diferite și nu vor aglomera transportul public.

În incinta Ministerului Finanțelor, ieri, 24 februarie 2020, au avut o nouă ședință a Grupului de lucru responsabil de examinarea propunerilor în domeniul politicii fiscale, cu participarea reprezentanților din domeniul HoReCa (hotele, restaurante și cafenele). Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor,Dorel Noroc a menționat că aceste discuții sunt foarte importante în procesul de elaborare a politicilor fiscale pentru a înțelege mai bine necesitățile fiecărui sector și probleme care urmează a fi soluționate prin politicile adoptate de autoritățile publice centrale: „Ministerul Finanțelor depune eforturi consolidate pentru a identifica măsuri de susținere a sectorului HoReCa. Scopul acestor discuții este identificarea soluțiilor optime”.

Programul „Drumuri bune pentru Moldova” prevede reabilitarea a circa 1200 km de drumuri, care vor acoperi aproape 1200 de localități. Suma totală a investițiilor va fi circa 1,6 mld. lei. Banii vor fi alocați din Fondul Rutier – 500 mil. lei și din Bugetul de Stat – 1,1 mld. lei. Lucrările de reparație a drumurilor vor începe la mijlocul lunii mai. Acestea, după ce au fost deschise primele 4 licitații din cele 35 planificate, pentru reparația și construcția drumurilor, conform programului „Drumuri bune pentru Moldova”. Sub monitorizarea Administrației de Stat a Drumurilor (ASD), au fost deschise ofertele agenților economici care și-au manifestat interesul de a renova drumurile în raioanele Briceni, Basarabeasca, Dondușeni și Drochia.

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

Mai mulți participanți la cursurile de instruire„Introducere în finanțe publice” și „Contabilitatea bugetară. Cadrul normativ” desfășurate la distanță cu utilizarea aplicației ZOOM de către Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) au apreciat, la finalul primului curs, calitatea instruirilor și profesionalismul formatorilor din cadrul CTIF. Cursul de instruire „Introducere în finanțe publice”, cu o durată de șase zile, s-a încheiat la 15 aprilie, iar cursul „Contabilitatea bugetară. Cadrul normativ”, cu o durată de 12 zile, urmează să fie finalizat la 28 aprilie.

Rezidenții parcului pentru tehnologia informației ar putea avea dreptul să activeze conform prevederilor inițiale ale Legii nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației pe toată durata termenului de activitate a parcului, chiar dacă vor fi adoptate legi noi, prin care se va modifică cota sau componența impozitului unic perceput de la rezidenții parcurilor.

Vizitatorii expoziției „Fabricat în Moldova”, care au ales să participe la atelierul de lucru cu genericul „Conectarea afacerilor: instrumente și beneficii” organizat de ODIMM ce a avut loc în cadrul programului de afaceri a expoziției, au avut ocazia să afle despre instrumentele de suport în dezvoltarea afacerilor. Scopul atelierului a fost prezentarea oportunităților de dezvoltare a afacerilor din Republica Moldova și de conectare a acestora cu companiile mari, rețelele de magazine și internaționalizarea întreprinderilor mici și mijlocii.

În luna noiembrie curent au fost eliberate/reperfectate, per total, 57 de licențe, potrivit datelor statistice publicate de Agenția Servicii Publice. Pentru comparație, în luna octombrie 2019 numărul acestora a constituit 59. Din numărul total, 37 de acte permisive au fost eliberate sau prelungite, iar 20 de licențe au fost reperfectate. Cele mai multe licențe eliberate/prelungite au fost pentru domeniul de activitate cu metale prețioase – 13 licențe. Totodată, agenții economici au solicitat eliberarea licențelor pentru activitate în sectoarele de producerea produselor alcoolice autohtone – 8; metale feroase – 4, articole din tutun – 5; importul producţiei alcoolice – 4; articole pirotehnice – 2 și broker vamal – 1.