(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte a fost susţinut de Executiv în şedinţa de ieri.

În cadrul Proiectului finanțat de Uniunea Europeană “Vizibilitate și comunicare pentru acțiunile referitoare la implementarea Acordului de Asociere/Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (AA/DCFTA) în cadrul programelor de asistență finanțate de Uniunea Europeană” a fost realizată o analiză a impactului economic al DCFTA pentru țara noastră. Documentul cuprinde capitole referitoare la impactul DCFTA asupra exporturilor de bunuri în Uniunea Europeană, precum și la importurile Republicii Moldova din piața Uniunii Europene.

Societățile comerciale sunt constituite cu scopul de a desfășura activitate de întreprinzător, obținerea în rezultatul acesteia a unor beneficii şi distribuirea lor între asociați cu titlu de dividende. Societățile comerciale pot fi constituite doar sub formele stabilite la art.106 alin. (2) din Codul civil, adică sub formă de societate în nume colectiv, de societate în comandită, de societate cu răspundere limitată şi de societate pe acțiuni.

„Suntem veriga firului de aţă În fiecare lanţ făcut din doi, E greu cu noi, femeile, în viaţă, Dar e şi imposibil fără noi”… Poeții lumii, secole la rând, s-au întrecut în a lăuda și preamări Femeia, pentru că ea este un nesecat izvor de inspirație pentru aceștia.

Banca Națională a Moldovei (BNM) va desfășura, în perioada 25–31 martie 2019, o serie de acțiuni în cadrul Săptămânii Internaționale a Educației Financiare, cu genericul „Învață. Economisește. Câștigă”. Acestea vor include vizite pentru copii și adolescenți, prelegeri pentru studenți și vor culmina cu un proiect de educație financiară. Astfel, de luni până vineri, între orele 9.00 și 17.00, Banca Națională își va deschide ușile pentru publicul larg. Vizitatorii vor avea posibilitatea să vadă sala de expoziții în care se păstrează colecția de monede comemorative și jubiliare din aur și argint emise de BNM, precum și de alte bănci centrale. La fel, în muzeu va fi expus un lingou de aur. În același timp, oaspeții vor avea posibilitatea să afle despre elementele de siguranță a leului moldovenesc.

Pe piața muncii din Republica Moldova sunt angajați un număr mic de tineri, iar efectivul forței de muncă anual scade semnificativ ca urmare a situației demografice. În aceste condiții, autoritățile trebuie să întreprindă acțiuni viabile pentru a redresa situația din domeniul ocupării forței de muncă. Provocările și viziunile de dezvoltare ale pieței muncii autohtone au fost discutate ieri, 16 mai, în cadrul conferinței cu genericul „Parteneriate pentru o lume a muncii în schimbare”, organizate cu ocazia celebrării Centenarului Organizației Internaționale a Muncii (OIM).

În cadrul unei conferinţe de presă, acţionarii băncii comerciale X au prezentat informaţii despre activitatea managerului întreprinderii. În opinia managerului, acestea sunt defăimătoare, fiind preluate şi larg mediatizate practic în toate sursele media de ştiri online, scrise şi TV. Managerul a atacat declarațiile în instanță, considerând că declaraţiile pârâţilor privind faptele expuse în conferinţa de presă constituie un derapaj grav, care în niciun caz nu poate fi considerat ca fiind într-o limită admisibilă de etică, fiind categoric atât ca limbaj utilizat, cât şi ca manieră de expunere, discursul fiind extrem de exagerat.

Suntem o societate cu răspundere limitată cu genul de activitate comerț cu amănuntul. Nu am desfășurat activitate de întreprinzător o perioadă îndelungată, motiv din care, potrivit deciziei Serviciului Fiscal de Stat, am fost excluși, în luna martie 2019, din categoria subiecților plătitori ai TVA, fapt care l-am aflat recent. Până în prezent prezentam lunar dările de seamă forma TVA12, forma IPC18, trimestrial forma TL13 și, anual, forma IALS14/18 și formaVEN12. Care dări de seamă urmează să prezentăm acum, dacă nu mai suntem înregistrați în calitate de plătitori TVA, și care sunt amenzile care vor fi aplicate către entitatea pentru neprezentarea dărilor de seamă ?

În ședința Guvernului de ieri, 21 noiembrie, a fost aprobată extinderea Listei activităților care pot fi desfășurate în parcurile pentru tehnologia informației. Totodată, procedurile de verificare a activității rezidenților vor fi simplificate. Prevederile vor fi incluse în legislația privind constituirea și evaluarea activității „Moldova IT park”. Amintim că anterior Lista a fost extinsă cu activităţi desfăşirate conform CAEM rev.2, iar din 20 iulie curent – conform CSPM rev. 2, fiind puse în aplicare noile prevederi ale Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.

Ministerul Finanțelor a publicat în Monitorul Oficial de vineri, 23 noiembrie 2018, Ordinul cu privire la aprobarea Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității în procesul realizării parteneriatului public-privat. Indicațiile au fost elaborate în temeiul Legii contabilității și raportării financiare și în vederea reglementării specificului contabilității în procesul realizării parteneriatului public-privat.

În conformitate cu art.1339 din Codul civil, prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.

Notă: Articolul dat este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în Republica Moldova, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte. Ca o formă a venitului, dividendul reprezintă, conform art.12 din Codul fiscal (CF), venitul obținut din repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social1

Republica Moldova este o destinație atractivă pentru afaceri IT, a afirmat ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, la Forumul „Discover Moldova’s IT opportunities” desfășurat ieri, 10 decembrie, la București. Vom construi în parteneriat public-privat peste 50 mi m2 – un proiect de infrastructură fizică pentru un Parc IT. Muncim acum la asta și suntem în căutarea investitorilor, a comunicat ministrul. Guvernul Republicii Moldova își concentrează atenția pe politici de stimulare a sectorului TIC, începând cu inițiative legate de dezvoltarea afacerilor în domeniul IT, axate pe dezvoltarea educației și inovației digitale până la infrastructura de comunicații electronice performantă.

Autoritățile își propun ca până în anul 2023 cifra de de afaceri a companiilor din sectorul TI să crească până la $ 500 mil. Obiectivul se regăsește în Strategia de dezvoltare a industriei tehnologiei informației și a ecosistemului pentru inovare digitală pe anii 2018-2023, care a fost aprobată ieri de cabinetul de miniștri.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

În anul 2018 economia Republicii Moldova a crescut cu 4%. Informația a fost oferită de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, în cadrul unui briefing desfășurat astăzi, 17 decembrie, în cadrul căruia au fost prezentate rezultatele înregistrate de minister în anul 2018. Potrivit ministrului, activitatea investițională s-a intensificat în perioada ianuarie – septembrie 2018, volumul investițiilor fiind în creștere cu 13,5% comparativ cu aceiași perioadă a anului precedent și constituie, per total, 12,9 mld. lei.

Partea I Partea II 1. Respectarea cerințelor privind tranzacțiile cu persoanele afiliate Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ), în conformitate cu prevederile p. 38 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale AEÎ, aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) nr. 17/8 din 30.04.2008, pot încheia tranzacții cu persoanele afiliate și/sau cu grupuri de persoane care acționează în comun cu persoanele afiliate.

Impozitul pe venit de la plățile nedeclarate și neachitate la buget ar putea constitui cel puțin 1345,5 mii lei. Totodată, neconformitățile admise de agenți economici care au achitat salariul în plic sunt semnificative și pentru bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) și fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM). Acestea ar putea constitui 4252,9 mii lei. Datele au fost făcute publice în cadrul unei ședințe ale Curții de Conturi de la sfârșitul anului 2018, în care a fost prezentat raportul auditului conformității privind „Declarările salariale, a plăților la bugetul public național și impactul asupra drepturilor sociale ale cetățenilor” în anii 2015-2017.