Încasările Greciei din turism vor creşte anul următor cu 13%, la nivelul record 13 miliarde de euro, estimează principala organizaţie a companiilor elene de profil, sporind astfel şansele economiei de a ieşi din recesiune în 2014, conform aşteptărilor guvernului şi instituţiilor internaţionale. Prerezervările pentru sezonul de vară din Marea Britanie au crescut cu 10%, indicând un număr mai mare de turişti anul următor, a declarat şeful organizaţiei, Andreas Andreadis, pentru agenţia Reuters, citată de cotidianul elen Kathimerini.

Primele semne ale revenirii economiei cipriote se văd la orizont la mai puţin de un an de când ţara a avut nevoie de sprijinul de urgenţă al aşa-numitei “Troici“ formate din Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană, scrie The Telegraph. În Cipru nu au existat revolte, iar cei 840.000 de locuitori s-au arătat uniţi, solidaritate determinată de faptul că s-au făcut sacrificii şi la vârf. Miniştrilor li s-a tăiat remuneraţia cu 45%, în timp ce salariile angajaţilor cel mai prost plătiţi din sectorul public au fost reduse cu doar 6,5%. Cei care câştigau sub o mie de euro pe lună au fost cruţaţi.

Ţările UE trebuie să facă economie la energie, potrivit Directivei privind eficienţa energetică aplicată din 1 ianuarie 2014, în timp ce pachetul legislativ ce vizează supravegherea instituţiilor de credit permite limitarea primelor acordate bancherilor. Conform Directivei UE nr. 27/2012 privind eficienţa energetică, începând cu 1 ianuarie 2014, fiecare stat membru trebuie să se asigure că 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cerinţele minime în materie de performanţă energetică stabilite pe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.

Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în anul 20131 Biroul Naţional de Statistică relatează că, în anul 2013 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1235,9 mii persoane, fiind în creştere cu 1,8% (21,4 mii) faţă de anul 2012. Disparităţi importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor economic active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaţilor (51,0%) a depăşit uşor ponderea femeilor (49,0%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare faţă de cea din mediul urban: respectiv 52,5% şi 47,5%.

Şoferii străini care vor conduce pe autostrăzile din Germania ar putea fi obligaţi să plătească o taxă de până la 100 de euro pe an, de care rezidenţii germani ar fi în practică scutiţi, potrivit unui proiect al Ministerului Transporturilor de la Berlin, obţinut de presă. Proiectul prevede ca şoferii să lipească pe parbrizul maşinii o vignetă, dovada că au achitat taxa, în caz contrar urmând să fie amendaţi, scrie Financial Times.

Zona euro trebuie sa infiinteze o autoritate bugetara centrala care sa ajute la depasirea socurilor unor viitoare crize economice in care este afectata doar o parte a uniunii monetare, se arata intr-un raport al Fondului Monetar International (FMI).

Guvernul rus ar trebui să evite majorarea cheltuielilor bugetare şi de asemenea să nu relaxeze politica monetară în ideea de a menţine inflaţia sub control, a apreciat marţi Fondul Monetar Internaţional (FMI) care şi-a redus estimările privind creşterea economică înregistrată în acest an de Rusia, transmite Reuters.

Instituţiile de credit din Grecia vor trebui să demonstreze că dispun de suficient capital pentru a rezista la încă doi ani de recesiune, variantă considerată scenariul «pesimist» în privinţa evoluţiei economiei ţării, a declarat guvernatorul băncii centrale elene, George Provopoulos.

2014 ar putea începe cu noi scumpiri. Ministerul Finanţelor vrea majorarea accizelor pentru ţigări, băuturi alcoolice, carburanţi şi automobile. Anunţul îi face pe unii consumatori să se gândească la reducerea consumului.

Forţa de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi şomajul în trimestrul III 20131 Biroul Naţional de Statistică informează, că în trimestrul III 2013 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1328,2 mii persoane, fiind în creştere cu 3,2% (41,3 mii) faţă de tr.III 2012. Structura populaţiei active s-a modificat după cum urmează: ponderea populaţiei ocupate a crescut de la 95,2% la 96,1%, iar ponderea şomerilor s-a micşorat de la 4,8% la 3,9%.

Etapa de testare a Contului Curent Fiscal, un serviciu electronic nou care permite contribuabililor să acceseze informaţia lor fiscală, a început. Contul Curent Fiscal conţine informaţii privind obligaţiile fiscale din perioada anilor 2010-2013 pe tranzacţii, rulaje, solduri, restanţe istorice şi penalităţi. Pentru a lansa cu succes serviciul, mai multe asociaţii de business şi companii private au fost invitate să participe la testarea Contului Curent. Astfel, în această săptămână, 77 de agenţi economici vor primi acces la platforma de testare. Contabilii şi directorii financiari care vor testa datele generate de rapoartele Contului Curent, sunt asistaţi de către 30 de inspectori special desemnaţi şi instruiţi conform metodologiei de testare. Companiile participante la testare acoperă un spectru larg de agenţi economici, de la întreprinderi mici şi mijlocii până la contribuabili mari şi companii internaţionale. Pe baza rezultatelor testării şi a opiniilor colectate, implementatorii serviciului vor ajusta sistemul pentru a-l îmbunătăţi şi pregăti pentru lansare.

Probabil n-a fost până acum în fruntea Inspectoratului Principal Fiscal de Stat o persoană care să se pronunţe atât de tranşant în vederea reformării sistemului fiscal ca actualul şef al autorităţii Ion Prisăcaru. Carenţele administrării fiscale, evaziunea, corupţia în rândul inspectorilor dar şi rezistenţa celor ce nu doresc schimbări, sunt doar unele dintre problemele care trebuie luate în calcul atunci când îţi propui un astfel de obiectiv. Şi mai există cel mai mare obstacol, mentalitatea cetăţenilor, care, în mare parte sunt departe de a percepe Fiscul drept o instituţie care lucrează în favoarea lor. Despre cum îşi propune să soluţioneze toate aceste chestiuni destul de dificile pentru a realiza în final reformarea sistemului, ne-a relatat Ion Prisăcaru, Şeful IPFS.

Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.

Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.

De mai multe ori am menţionat că unele din probleme, legate de înţelegere a legislaţiei fiscale, au la bază, în primul rînd, necunoaşterea bună a standardelor performante de contabilitate, lipsa experienţei în implementarea acestor standarde. De cîţiva ani s-a declarat trecerea obligatorie sau facultativă la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), dar eforturi consistente pentru a le cunoaşte nu depunem (autorităţi de stat, entităţi, contabili, auditori, etc). Puţină lume cunoaşte aceste standarde, luînd în consideraţie faptul că pentru o cadegorie de întreprinderi acestea sunt obligatorii pentru folosinţă. Inclusiv şi din acest motiv, nu avem răspunsuri la multe întrebări şi, ca rezultat, în unele cazuri păşim pe o pistă greşită.

În adresa organelor fiscale sunt adresate multiple petiţii din partea persoanelor care sunt angajate de aşa numiţii transportatori, care informează despre sumele achitate zilnic patronilor. Însă, doar ajungînd la vîrsta de pensionare constată faptul că aceştia pe parcursul întregii activităţi în asemenea companii au fost înşelaţi, prin neplata contribuţiilor de asigurare socială de stat, şi, respectiv, lezarea drepturilor de a beneficia de o pensie cît de cît decentă. Din păcate, aceste petiţii sunt prezentate organelor de control post factum, examinarea cărora adesea se soldează cu rezultate nesemnificative. Suntem în situaţia cînd fiecare cetăţean poate să-şi procure o unitate de transport şi poate să înceapă a activa fără a avea o rută concretă şi un orar de lucru. Zilnic, pe traseele republicii activează ilicit circa 100 unităţi de transport. Astfel, conform rezultatelor controalelor efectuate se constată că cei mai mulţi pasageri sunt transportaţi ilicit pe rutele naţionale direcţia nord a republicii. Spre exemplu: la cîţiva zeci de metri de Gara centrală din Chişinău, şoferii unor microbuze, pe care nu este indicat nimic, adună pasageri pentru rute spre nordul ţării. Este suficient să te apropii şi imediat eşti asaltat de şoferi care îţi propun să te ducă în direcţia solicitată, dar, cu microbuze neautorizate şi fără să îţi dea bilet. Situaţia este similară şi în apropierea altor gări auto. În ceea ce priveşte numărul de pasageri transportaţi ilegal peste hotarele republicii putem menţiona că, cele mai solicitate direcţii sunt Federaţia Rusă, România, Ucraina. De obicei, colectarea pasagerilor în aceste direcţii se efectuează în apropierea ambasadelor, Gării feroviare, gării auto etc.