Potrivit art.22, alin.(1) din Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier), relaţiile de muncă din cadrul gospodăriei ţărăneşti (de fermier) sînt reglementate de Codul muncii şi de contractele individuale de muncă. În cazul în care membrii familiei nu sunt înregistrați ca fiind membri ai gospodăriei țărănești (de fermier), dar participă la lucrările de câmp, fondatorul/conducătorul gospodăriei țărănești (de fermier) are dreptul de a îi angaja în câmpul muncii prin contract individual de muncă, sau în calitate de zilieri.

În anul 2019 persoana fizică „Y” a oferit un împrumut cu dobândă unui birou asociat de avocați. La achitarea dobânzii persoanei fizice pe parcursul anului 2019 biroul nu a efectuat reținerea impozitului la sursa de plată pe motiv că nu cade sub incidența art. 89 din Codul fiscal (CF). Corect sau nu a procedat biroul asociat de avocați? În cazul în care nu s-a procedat corect, cine are obligaţia de declarare și achitare a impozitului pe venit în cazul în care plătitorul venitului nu a reținut prealabil impozitul la sursa de plată?

Articolul 102 alin.(10) din Codul fiscal reglementează că subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune: a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pentru care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA; sau

Codul muncii va fi completat cu prevederi ce au ca scop excluderea dreptului de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaților. Executivul a aprobat o hotărâre în acest sens. Asta după ce Curtea constituțională a constatat că dreptul de veto al organelor sindicale la luarea deciziilor de concediere a salariaților încalcă prevederile art. 9, 46 şi 126 din Constituție, care consfințesc libera inițiativă economică, libera activitate de întreprinzător şi dreptul de proprietate al angajatorului.

Codul civil defineşte contractul de donaţie drept unul prin care o parte, numită donator, măreşte din contul său, cu titlu gratuit, patrimoniul altei persoane, numită donatar. Altfel spus, donaţia este un contract solemn prin care donatorul, cu intenţie liberală îşi micşorează patrimoniul său în favoarea donatorului, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie. Art. 1198 din Codul civil (CC) defineşte contractul de donaţie şi, pornind de la definiţia expusă în articolul respectiv, ajungem la concluzia, conform căreia contractul de donaţie constituie un contract prin care o parte se obligă a transmite celeilalte părţi, cu titlu gratuit, în proprietate un bun. Prin urmare, drept efect al contractului încheiat apare obligaţia donatorului de a transmite bunul.

În conformitate cu prevederile art.94 din Codul fiscal, subiecții impozabili sunt: a) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care sînt înregistraţi sau trebuie să fie înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A.;

Formularul IPC18 va fi completat cu doi indicatori (rânduri) prin care agenții economici vor avea posibilitatea să declare impozitul pe venit reținut final de la două categorii de contribuabili. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la modificarea și completarea Ordinului MF nr. 126 din 4 octombrie 2017. Proiectul este elaborat în urma modificărilor operate în Codul fiscal, prin Legea nr. 171 din 19 decembrie 2019, potrivit căreia, începând cu 1 ianuarie 2020, agenții economici care procură de la persoanele fizice produse agricole din horticultură vor reține 5% din plățile efectuare în folosul acestora.

Potrivit art.95 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere, Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, Aeroportului Internaţional Liber “Mărculeşti” sau în cadrul regimului de antrepozit vamal, nu constituie obiect impozabil cu TVA. [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 171 din 19.12.2019, în vigoare din 01.01.2020]

Potrivit prevederilor art.103 alin.(910) din Codul fiscal, importul mărfurilor de la poziţiile tarifare 271012310, 271012700 şi 271019210, destinate aprovizionării aeronavelor implicate în transportul internaţional de mărfuri şi pasageri, este scutit de TVA fără drept de deducere. [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.119 din 4 septembrie 2019, în vigoare din 06.09.2019].

Conform art.95 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere, Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, Aeroportului Internaţional Liber “Mărculeşti” sau în cadrul regimului de antrepozit vamal, nu constituie obiect impozabil cu TVA. [Completare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.171 din 19 decembrie 2019, în vigoare din 01.01.2020].

Astăzi, la 31 ianuarie 2020, în MO al RM a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.19 din 28 ianuarie 2020 prin care s-au introdus modificări în formularul dării de seamă forma IPC18, aprobat prin Ordinul MF nr.126 din 4 octombrie 2017. În continuare examinăm care sunt modificările operate la formularul dării de seamă forma IPC18, condiționate de modificările operate la Codul fiscal și anume la Titlul II „Impozitul pe venit”, introduse prin Legea nr.171 din 19.12.2019 (în continuare – Legea nr.171/2019).

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie: a) valoarea activelor de capital procurate; b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;

În vederea susținerii activității de întreprinzător pentru atenuarea efectelor negative asupra economiei generate de situația epidemiologică(COVID-19), se instituie mecanismul de subvenționare după cum urmează: (1) Subiecții subvenției Subiecții subvenției sunt întreprinderile și organizațiile necomerciale, rezidenți ai Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare, conform prevederilor art. 80 și 801 din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003.

Conform art.261 alin.(5) din Codul fiscal, evidenţa mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ţine pentru fiecare obiect separat. Modalitatea de determinare a amortizării mijloacelor fixe este prevăzută în Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 704 din 27.12.2019.

1. (29.5.20) Ce tip de declarație cu privire la impozitul pe venit urmează să prezinte organizațiile sindicale? 2. (29.5.17) Are obligația asociația obștească de a reține impozit la sursa de plată din veniturile achitate în folosul persoanei fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în locațiune a imobilului?

Prin Hotărârea Guvernului nr.8/2021 a fost modificat Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.500/1998 (în continuare – Regulament), scopul modificărilor fiind simplificarea procedurii de casare a mijloacelor fixe cu ulterioara verificare de către organele de conducere (consiliul societății pe acțiuni/întreprinderii de stat, comisia de cenzori, societatea de audit) a tuturor acțiunilor întreprinse în acest sens.    Procesul de casare a mijloacelor fixe reglementat de Regulament anterior era unul anevoios, deseori creând dificultăți,

Lumea în care trăim se digitalizează cu o viteză și mai mare sub influența pandemiei Covid-19. Suntem tot mai prezenți online, tot mai implicați, iar cerințele față de experiența noastră de utilizatori cresc și ele, fiind ghidate și de îmbunătățirea continuă a aplicațiilor pe care le utilizăm, optimizarea timpului necesar căutării sau realizării unor acțiuni. Cum contribuie la sprijinirea afacerilor instrumentele bancare digitale vom afla de la Vicepreședintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, Oleg Paingu.

Salariații vor putea realiza atribuţiile specifice funcţiei pe care o deţin în afara locului de muncă organizat de angajator. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de lege pentru modificarea Codului muncii, fiind propusă introducerea conceptului de muncă la distanță. Astfel, Codul muncii poate fi completat cu capitolul IX1 ce va reglementa acest tip de muncă. Potrivit proiectului, la distanță vor putea munci angajații care au încheiat un contract individual de muncă ce prevede posibilitatea prestării muncii la distanță sau au prevăzut această posibilitate printr-un acord suplimentar la contractul existent. Aceștia se bucură de toate drepturile și garanțiile recunoscute prin lege aplicabile salariaților al căror loc de muncă este organizat de angajator.

Termenul de prezentare a dărilor de seamă fiscale şi de achitare a obligaţiilor aferente taxelor locale pentru trimestru I al anului curent se extinde până la 25 iulie 2020 pentru entitățile care şi-au sistat total sau parţial activitatea în conformitate cu deciziile Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică şi/sau cu dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE) a Republicii Moldova. Această decizie a fost aprobată de CSE prin derogare de la prevederile Codului fiscal și a intrat în vigoare astăzi, 10 aprilie. Amintim că, inițial această măsură de susținere a mediului de afaceri în condițiile situației epidemiologice a fost inclusă în Legea nr.56 adoptată de Guvern prin asumarea răspunderii față de Parlamentul RM, însă, în rezultatul suspendării acțiunii Legii de către Curtea Constituțională, mediul de afaceri

Dreptul de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaţilor aleşi în organele sindicale si neeliberaţi de la locul de muncă de bază ar putea fi exclus. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea proiectului legii pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, dacă în prezent art. 87 din Codul muncii interzice concedierea fără acordul organului sindical, proiectul de lege propune ca, la concedierea conducătorilor și a salariaţilor aleşi în organele sindicale şi neeliberaţi de la locul de muncă de bază, angajatorul să consulte organul sindical al cărui membru este salariatul respectiv, înaintând un demers în formă scrisă prin care îşi va argumenta intenţia.