Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o instituție parte componentă a sistemului de drept şi securitate al statului, cu misiunea de a asigura securitatea economică a țării prin colectarea eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerțului internațional legitim şi protejarea societății, aplicând uniform şi imparțial legislația vamală.

La data de 21 mai 2020, Parlamentul RM a aprobat în lectură finala Legea privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale, care transpune parțial în legislația națională Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014. Astfel, în sensul acestei legi, achiziție sectorială este achiziționarea, prin intermediul unui contract de bunuri, lucrări sau servicii în sectoarele menționate supra de către una sau mai multe entități contractante de la operatori economici aleși de către aceste entități contractante.

La 1 octombrie curent au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministrului Finanţelor nr. 115 din 15 septembrie 2021, prin care a fost aprobată Documentația standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii. Aceasta reprezintă o instrucțiune pentru autoritățile contractante și ofertanți, utilizată la inițierea și desfășurarea procedurilor de achiziţii publice de bunuri și servicii, principalele aspecte ale căreia le vom menționa în acest articol.   Documentația conține 26 anexe1 destinate inițierii, publicării, atribuirii și modificării procedurilor de achiziții publice, precum și menite să faciliteze elaborarea și prezentarea ofertei şi a documentelor care să permită grupului de lucru examinarea şi evaluarea tuturor ofertelor depuse.

În ședința de joi a Parlamentului Guvernul a prezentat pachetul de inițiative legislative aprobat prin asumare de răspundere în fața Parlamentului. Acestea urmează să intre automat în vigoare în cazul în care timp de 72 de ore inițiativele nu vor fi contestate.  Amintim, Executivul și-a asumat răspunderea pentru patru proiecte de legi.    La prezentarea proiectelor în Parlament Ion Chicu a menționat că modificările operate la Legea privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar sunt determinate de necesitatea stimulării financiare a personalului medical implicat în combaterea COVID-19. Potrivit documentului, salariile vor fi majorate de două ori, în etape: la prima etapă – cu 30% (de la 1 septembrie 2020), cu încă 30% – de la 1 ianuarie 2021 și cu încă 40% în prima jumătate a anului următor. De majorarea salariilor vor beneficia circa 4,5 mii de angajați din domeniul sănătății.

În Monitorul Oficial din 26 iunie curent a fost publicată Legea nr. 74 din 21.05.2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale.  Prevederile acesteia se aplică contractelor de achiziții sectoriale a căror valoare estimată, fără TVA, este egală cu sau mai mare decât următoarele praguri: a) pentru contractele de achiziții de bunuri și servicii, precum și pentru concursurile de soluții – 800 mii lei; b) pentru contractele de achiziții de lucrări – 2 mil. lei; c) pentru contractele de achiziții care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice – 1 mil. lei.

Evoluțiile economice naționale și internaționale, concurența internațională au determinat și determină în continuare necesitatea unor noi concepte vamale, fapt ce impune integrarea lor în noul Cod vamal (CV), consideră autorii proiectului CV rescris care a fost examinat și aprobat în cadrul ședinței de Guvern din 8 iulie curent.   Proiectul CV conține 11 titluri, fiecare fiind divizat în capitole și, conform autorilor, vine cu norme juridice noi, precum și introduce noi concepte legislative.   Astfel, în titlul I, în partea ce ține de reprezentarea în vamă, în proiect au fost transpuse prevederile CV al UE cu privire la liberalizarea acestei activități, fiind propusă desfășurarea activității de broker prin eliberarea autorizației de către Serviciul Vamal.

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Odată cu elaborarea și adoptarea Legii nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (în continuare - FGDSB), în calitate de persoană juridică de drept public, i-au fost atribuite noi competențe și atribuții, printre care se evidențiază – administrarea Fondului de rezoluție bancară, scopul

Considerații generale   Pentru satisfacerea necesităţilor de bunuri, lucrări şi servicii, autoritatea contractantă este obligată să planifice contracte de achiziţii publice, care urmează a fi încheiate ca rezultat al desfăşurării procedurilor de achiziţie publică, cu respectarea principiilor asigurării concurenţei, eficienţei, transparenţei, tratamentului egal, nediscriminării şi nedivizării acestora. Condiţiile de planificare a contractului de achiziţii publice, potrivit Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziţii publice (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1419/2016), sunt următoarele: a) cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri, lucrări sau servicii;

În Monitorul Oficial din 2 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 18 din 20 februarie 2020 pentru modificarea Legii nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni. Documentul prevede că acționarii vor avea dreptul de a introduce nelimitat puncte pe ordinea de zi a adunării generale, cu condiția ca fiecare punct să fie însoțit de o justificare, precum și de a adresa întrebări și prezenta proiecte de hotărâre pentru punctele incluse. De asemenea, legea prevede instituirea obligației societății de a răspunde în termeni stabiliți la întrebările adresate de acționari privind subiectele de pe ordinea de zi a adunării generale.

Cea de-a XIX-a ediție a Expoziției naționale ”Fabricat în Moldova” 2020, cu genericul „Acasă! Autentic! Autohton!” și-a deschis larg ușile pentru vizitatori, în cadrul unei ceremonii oficiale, la care au participat membri ai Guvernului Republicii Moldova, secretari de Stat, Ambasadori Acreditați în Moldova, peste 150 de membri ai delegațiilor din 15 țări etc. Circa 460 de antreprenori autohtoni așteaptă vizitatorii expoziției ce se desfășoară în perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2020, pe teritoriul CIE “Moldexpo”. Evenimentul este organizate de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, sub patronajul Guvernului Republicii Moldova.

Ministerul Economiei și Infrastructurii și Serviciul Vamal au lansat ieri, 5 mai 2020, cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, Portalul de Informații Comerciale destinat comunității de afaceri naționale și internaționale. Noul sistem informatic poate fi accesat la adresa www.trade.gov.md. Prin reformele din domeniul comerțului, Guvernul pune la dispoziție un mediu transparent și previzibil pentru tranzacțiile comerciale transfrontaliere, bazate pe proceduri și practici vamale simple, standardizate, cerințe de documentare, operațiuni de marfă și tranzit, aranjamente comerciale și de transport.

Circa 1500 de antreprenori, investitori, importatori și finanțatori din 24 de țări ale lumii participă la cea de-a VI-a ediție a evenimentului Moldova Business Week (MBW) ce se desfășoară la Chișinău în perioada 13-16 noiembrie curent. Acesta este considerat unul dintre cele mai importante evenimente economice din țara noastră, fiind consacrat mediului de afaceri, promovării exportului și atragerii investițiilor. MBW este organizat începând cu anul 2014 de către Ministerul Economiei și Infrastructurii și Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului, iar din anul 2018 organizatorul este Agenția de Investiții.

În cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), finanțat de Suedia și implementat în Republica Moldova de PNUD, peste 100 de antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului au beneficiat de suport informativ și practic pentru dezvoltarea potențialului de export. Până la momentul actual au fost desfășurate patru sesiuni. Participanții au luat cunoștință de mecanismele utilizate pentru efectuarea tranzacțiilor internaționale, cele mai eficiente instrumente ce facilitează comerțul și simplifică desfășurarea procedurilor vamale, metode inovatoare de dezvoltare a

În primele 9 luni ale anului curent, suma încasărilor în numerar în sistemul bancar a constituit 90191 mil. lei, în creștere cu 7,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, comunică Banca Națională a Moldovei. Potrivit datelor, majorări s-au produs pentru următoarele tipuri de încasări: • de la întreprinderile care prestează alte servicii – cu 15,3%; • din vânzarea valutei străine persoanelor fizice – cu 12,2%; • de la comercializarea mărfurilor de consum, indiferent de canalul de desfacere – cu 8,5%;

Pe data de 27 octombrie, ultima duminică a lunii octombrie, Republica Moldova va trece la ora de iarnă, transferând acele ceasornicului cu o oră înapoi. Astfel, ora 4:00 a dimineții va deveni ora 3:00, anunță Guvernul. Trecerea la ora de iarnă este efectuată în conformitate cu propunerea Comisiei Economice Europene, concomitent cu statele-membre ale Comunității Europene. Reamintim că, în martie 2019, Comisia Europeană a votat pentru renunţarea la schimbarea orei începând cu anul 2021 din motiv că trecerea la ora de iarnă poate afecta organismul uman. Astfel, fiecare stat membru al UE va putea alege dacă să rămână la ora permanentă de vară sau la cea de iarnă. Despre aceasta,țările UE trebuie să informeze Comisia până în luna aprilie 2020.

În anul 2019, țara noastră a exportat mărfuri în sumă totală de $2,8 mld., cu 2,7% mai mult decât în anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $2,0 mld. sau 71,9% din total exporturilor, fiind în creștere cu 7,9% față de un an mai devreme. Totodată, reexporturile de mărfuri străine au însumat $781,5 mil., ceea ce reprezintă 28,1% din totalul livrărilor, fiind cu 8,5% mai mici comparativ cu anul 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale, părți de scaune, jucării etc.) au deținut 19,6% în totalul exporturilor, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin, mobilier) – 8,5%.

Cea de-a III-a reuniune a Subcomitetului RM-UE pentru economie, aspecte sociale și sectoriale, Cluster II ”Industrie și politici antreprenoriale, minerit și materie primă, turism, dreptul companiilor și guvernanță corporativă, protecția consumatorilor și fiscalitate” s-a desfășurat la Bruxelles. Delegația din Republica Moldova a prezentat cele mai recente evoluții în domeniul politicilor industriale și antreprenoriale, al mineritului și materiilor prime, turismului, dreptul companiilor și guvernanță corporativă, protecția consumatorilor și particularitățile politicii fiscale ale ţării.

În perioada 2014-2018, populația economic activă în țara noastră a crescut cu 58,3 mii, iar rata de activitate s-a majorat de la 41,2% în 2014 la 43,3% în 2018. Datele sunt prezentate într-o notă analitică despre cererea și oferta forței de muncă în ultimii cinci ani (2014-2018), realizată de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă. Potrivit publicației, în 2018 cea mai scăzută rată de activitate a fost înregistrată în rândul tinerilor. Astfel, tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-24 ani au înregistrat o rată de activitate de 20,8%, iar la cei cu vârsta între 15-29 ani – de 30,2%. Nivelul de ocupare a populației de 15 ani și peste în 2018 a fost de 42,0%, cu o creștere de 2,4% în raport cu anul 2014.