În practica agenților economici deseori survin situaţii, când angajaților, fie cu ocazia sărbătorilor, fie sistematic (lunar, trimestrial), în temeiul regulamentului intern, li se oferă cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. În momentul de față a rămas nemodificată prevederea de la pct. 12 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea 489/1999), conform căreia nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – ASSO) aferente sumelor ce constituie valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de către angajaţi sau de către foștii angajaţi la locul de muncă de bază.

Studiu de caz: În luna decembrie 2020 entitatea X a acordat tichete de masă salariaților săi cu valoarea nominală de 35 de lei pentru o zi lucrătoare. Ulterior, ca urmare a rezultatelor productivității înalte a întreprinderii în anul 2020, conducerea acesteia a decis alocarea fondurilor suplimentare pentru tichetele de masă ( în continuare – TM) acordate salariaților pentru lunile precedente (septembrie – noiembrie 2020) și, respectiv, majorarea valorii TM emise pentru lunile septembrie – noiembrie 2020. Este în drept entitatea să efectueze o asemenea recalculare a sumei achitate deja pentru TM emise și utilizate de salariați? Va putea beneficia aceasta de deducere în scopuri fiscale? Pot fi alocate TM suplimentare pentru aceleași zile lucrătoare?

În cadrul realizării unui contract de prelucrare sub regimul vamal de perfecţionare activă, entitatea A a atras, pentru realizarea în termen a comenzii plasate de partenerul internațional, întreprinderea B, rezident al RM, întocmind un contractat de prestări servicii, acesteia fiindu-i transmise o parte din materia primă plasată sub regimul vamal indicat. Care este regimul TVA pentru fiecare entitate antrenată în acest proces?  

Întrebarea contribuabilului: Va fi oare în drept SFS de a furniza informații fiscale colectate de la alte instituții sau persoane juridice?

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru hrana organizată a angajaților/zilierilor conform modului stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018. 

În contul creanțelor existente, agentul economic a obținut în proprietate un teren. Ulterior, acesta a fost comercializat la un preț mai mic decât valoarea lui. Se vor permite la deducere pierderile obținute de la înstrăinarea activului menționat?      Art. 5 pct. 16) din Codul fiscal prevede că activitate de întreprinzător, afacere (business) reprezintă orice activitate conform legislaţiei, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană, având drept scop obţinerea venitului sau în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit.

Agentul economic rezident al Republicii Moldova efectuează achitări sub formă de royalty în folosul unei entități rezidente a Marii Britanii (care ulterior își schimbă jurisdicția în Emiratele Arabe Unite) pentru dreptul de utilizare a unei mărci comerciale. Care este regimul fiscal al plăților respective? Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Declaraţia Forma IPC21)?

Se restituie TVA aferentă investițiilor capitale, în cazul în care are loc reparația capitală a imobilului luat în locațiune, în partea în care cheltuielile de reparație depășesc 15% de la valoarea locațiunii? În conformitate cu prevederile art.1011 alin.(11) din Codul fiscal (CF), prin derogare de la prevederile alin.(1), agenții economici care sunt înregistrați în calitate de plătitori de TVA şi care, începând cu 1 mai 2015, efectuează investiții (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor) au dreptul la restituirea sumei TVA. Restituirea TVA nu se efectuează pentru clădiri de producție care se află în curs de execuție sau conservare, ci doar pentru clădirile de producție care sunt date în exploatare şi utilizate conform destinației lor finale.

Ca urmare a finalizării campaniei de depunere a Declarațiilor persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18), apar tot mai des întrebări legate de modul în care pot fi utilizate sumele plătite în plus sau cele care, conform legislației fiscale, urmează să fie restituite contribuabililor.

 Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal, importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte și destinate proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, sunt scutite de TVA cu drept de deducere.

Cu toate că P. P. „Monitorul Fiscal FISC.md” vine în sprijinul contabililor cu publicarea lunară a calendarului fiscal și reamintește data prezentării dărilor de seamă și de achitare a obligațiilor fiscale ale contribuabililor, astăzi propunem o recapitulare a subiectului. Ținând cont de faptul că luni, 25 octombrie, este termenul-limită de prezentare a rapoartelor privind reținerea impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii și a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, TVA, accize etc., ținând cont de faptul că în activitatea cotidiană a contabililor apar diferite situații, recomandăm să examinați unele din articolele publicate de noi, selectate în funcție de darea de seamă.

Potrivit prevederilor art. 278 alin. (1) din Codul fiscal, obiecte ale impunerii sunt bunurile imobiliare, inclusiv terenurile din intravilan sau din extravilan, clădirile, construcțiile, casele de locuit individuale,

Este în drept autoritatea publică locală să administreze piața și ce dări de seamă fiscale se vor prezenta pentru declararea veniturilor obținute din achitările percepute de la comercianți?

Conform art.93 pct.3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmiterea a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială.    Potrivit art.93 pct.6) din Codul fiscal, livrare impozabilă reprezintă livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de TVA, fără drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător.

Răspuns video

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul modificărilor unor hotărâri ale Guvernului care prevede completarea HG nr.693/2018 cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit cu anexa 2/1 - Regulamentul cu privire la Programul de stimulare pe termen lung (stock option plan).

În cadrul ședinței din 29 decembrie curent, Cabinetul de miniștri a aprobat un șir de modificări la mai multe hotărâri ale Guvernului care prevăd, totodată, completarea HG nr.693/2018 cu Regulamentul cu privire la Programul de stimulare pe termen lung (stock option plan) (Program).

Întrebarea contribuabilului:Va fi oare în drept entitatea din domeniul agriculturii de a aplica tariful redus al contribuțiilor de asigurări sociale?

Activitatea de întreprinzător în baza patentei este reglementată de Legea nr. 93/1998, potrivit art.1 alin.(1) al căreia definește patenta de întreprinzător drept un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfășura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.   Titular de patentă poate fi orice cetățean al RM cu capacitate de exercițiu, orice cetățean străin sau apatrid, care locuiește permanent în RM și are dreptul să desfășoare activitate de întreprinzător, a declarat despre intenția sa de a procura patentă și corespunde cerințelor de calificare necesare acestui gen de activitate.

Licența pentru activitatea de broker vamal se eliberează dacă persoana îndeplinește cumulativ condițiile stabilite în art. 12, alin. (5) din Codul vamal, printre care condiția de nu fi comis încălcări sistematice ale legislației vamale și/sau fiscale care aduc prejudiciu bugetului de stat. Prin proiectul de lege de modificare a Codului