Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare se pronunţă pentru restabilirea cît mai grabnică a transparenţei şi disciplinei în sectorul financiar al Moldovei, calificînd acest lucru drept una dintre cele mai mari priorităţi ale ţării în anul 2016.

În perioada actuală, ca urmare a procesului de globalizare și ritmului alert în care activăm zi de zi, precum și datorită volumului mare de lucru în documentarea tranzacțiilor economice, fapt cu care se confruntă multe entități din Republica Moldova, apar tot mai multe păreri referitor la necesitatea de a utiliza semnătura facsimil pentru semnarea documentelor, inclusiv a documentelor primare de evidență contabilă.

Senatul a ratificat, în calitate de cameră decizională, Acordul privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău, în data de 7 octombrie.

Până la finele anului ne așteaptă o aprofundare a crizei economice, care va fi urmată de o descreștere considerabilă și în 2016. Acestea sunt tendințele reale ale economiei naționale constatate de analistul asociat al institutului pentru Politici şi Reforme Economice (IPRE), Dumitru Vicol, și moderatorul de politici economice IPRE, Eugen Ghileţchi. Cei doi experţi au aplicat o tehnică econometrică bazată pe doi indicatori economici: producție industrială și comerțul cu amănuntul.

Parlamentul a votat în prima lectură rectificările aduse la bugetului de stat pentru anul 2015. Astfel, veniturile au fost micşorate cu 1 miliard 186 de milioane de lei, o scădere cu aproape 4 la sută.

,,Cel mai dezastruos lucru ce-l poţi face unui om de afaceri în America este să-l ţii în incertitudine şi să-l pui să ,,ghicească” cum va fi politica fiscală” Lyndon Baines Johnson, al 36-lea Preşedinte al SUA O politică fiscală şi vamală eficientă presupune atingerea obiectivelor legate de obţinerea veniturilor necesare finanţării cheltuielilor publice, redistribuirea veniturilor populaţiei, precum şi asigurarea unui suport pentru creşterea economică, accentul fiind pus în funcție de situaţia economică a ţării şi de politicile statului la etapa respectivă.

Un stat mic aflat în Asia de Sud Est are unul dintre cele mai mari PIB-uri per capita din lume, locuitorii nu plătesc taxe, iar șeful statului oferă în fiecare an cetățenilor sute de mii de dolari.

Parlamentul de la Bucureşti va ratifica astăzi, în regim de urgenţă, Acordul privind asistența financiară rambursabilă între România și Republica Moldova în sumă de 150 de milioane de euro, semnat la Chișinău, pe 7 octombrie 2015. Comisia pentru buget, economie şi finanţe a decis ieri cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de Lege privind ratificarea Acordului, informează Moldpres.

Ministerul Mediului a expediat spre aprobare un proiect care prevede înfiinţarea Agenţiei Fondului Ecologic Naţional, în calitate de instituţie juridică separată şi autonomă din punct de vedere financiar.

Volumul transferurilor băneşti în Moldova prin intermediul băncilor în favoarea persoanelor fizice a constituit la începutul lunii septembrie $743,84 milioane, cu 32,4% mai puţin decît în perioada similară din 2014. Potrivit Băncii Naţionale, în august, în Republica Moldova au fost transferate doar $80,96 mil faţă de $112,37 mil în iulie $154 mil din anul trecut.

Republica Moldova devine o destinație tot mai atractivă pentru investiții în sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor. Posibilitățile investiționale în acest domeniu și politicile promovate de Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor în vederea susținerii dezvoltării mediului de afaceri au fost prezentate investitorilor străini în cadrul Expoziției Universale Expo Milano 2015, informează Moldpres.

În anul 2014, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 42455,8 milioane de lei, cu 503,9 milioane de lei mai puțin sau la nivelul de 98,8 la sută față de sarcinile anuale stabilite, relatează NOI.md cu referire la Ministerul Finanțelor.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) va înrăutăţi probabil prognoza de creştere a economiei mondiale din cauza încetinirii pieţelor emergente, a afirmat directorul general al FMI, Christine Lagarde, într-un interviu acordat publicaţiei franceze 'Les Echos', transmite Reuters.

Noile prognoze macroeconomice publicate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) la sfârşitul săptămânii trecute indică creşteri însemnate pe linie, fie că este vorba despre PIB, consum, număr de salariaţi sau câştigul salarial.

Banca Mondială prognozează o scădere bruscă a creșterii economice în țările din Asia Centrală și Caucazul de Sud, dar și continuarea în 2015 a recesiunii economice în țările precum Republica Moldova, Ucraina și Belarus pe fondul crizei economice din Rusia și scăderii prețurilor la petrol.

Biroul Naţional de Statistică informează că, în trimestrul I 2015, Produsul intern brut pe serie brută, a însumat 24423 mil. lei preţuri curente de piaţă, în creştere — în termeni reali — cu 4,8% faţă de trimestrul I 2014. Pe seria ajustată sezonier, Produsul intern brut s-a majorat cu 0,7% faţă de trimestrul IV 2014 şi cu 4,7% faţă de trimestrul I 2014.

Reintroducerea controalelor la gra­niţele intra-Schengen ar echivala cu prăbuşirea zonei de liberă trecere pe care statele europene o cons­truiesc de trei decenii. Acest efect distructiv al turbulenţelor şi isteriei cauzate de criza refugiaţilor pune pe jar multă lume, de la politicieni la industriaşi şi transportatori, care se grăbesc să avertizeze despre şi să cuantifice pierderile materiale.

Banca Mondială este optimistă în privința MoIdovei – menționează Alex Kremer, Manager de Țară al Băncii Mondiale în RM într-o felicitare publicată pe blog și întitulată ”Moldova: adio 2015 și salut 2016”.

Remiterile de bani în ţară ale moldovenilor care lucrează în străinătate îşi continuă trendul descendent. Astfel, în opt luni ale anului 2015, remiterile de bani ale moldovenilor care muncesc în străinătate s-au redus cu aproape o treime, până la 744 milioane USD.

Economia mondială ar putea înregistra o creştere modestă în acest an şi în anul viitor, pe fondul riscurilor legate de încetinirea avansului economic al Chinei, al perspectivei majorării ratelor dobânzii în Statele Unite şi al pericolului încă actual al ieşirii Greciei din zona euro, potrivit ultimelor previziuni ale agenţiei de rating Moody’s, preluate de The Guardian.