În urma controlului fiscal efectuat la entitate în luna decembrie 2021, au fost calculate plăți salariale suplimentare pentru anii 2018-2019. Respectiv, au fost calculate contribuții de asigurări sociale de stat, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozit pe venit. În cazul în care decizia de control fiscal a fost emisă pe data de 29 decembrie 2021, apar următoarele întrebări: cum vor fi reflectate CAS pentru anii precedenți, ținând cont de faptul că în anii 2018-2019 contribuțiile erau calculate atât din contul angajatorului (18%), cât și din contul angajatului (6%), deoarece la îndeplinirea Formei IPC21 se solicită indicarea cotei procentuale? urmează a fi reflectate în Darea de seamă IPC21 tabelul nr. 2 plățile calculate suplimentar salariaților sau este necesar a se declara sumele având în vedere şi plățile declarate anterior? urmează a fi achitate plățile calculate suplimentar salariaților și cum se reflectă acestea în Darea de seamă IALS21?

Contractul de comision este definit la art. 1511 alin. (1) din Codul civil (CC), care prevede că, prin contractul de comision, o parte (comisionar) se obligă să încheie acte juridice în nume propriu, dar pe contul celeilalte părţi (comitent), iar aceasta să plătească o remuneraţie (comision).   Conform alin.(2) al acestui articol, actul juridic încheiat de comisionar cu un terţ dă naștere unor drepturi și obligaţii numai pentru comisionar, chiar și în cazul în care comitentul este numit sau a participat la executarea actului juridic. La fel, comisionarul trebuie să execute toate obligaţiile și să exercite toate drepturile care rezultă din actul juridic încheiat în numele său, dar pe contul comitentului.

La elaborarea politicilor contabile proprii entitatea poate să includă atât procedeele expuse în proiectul Ghidului metodologic de întocmire a situațiilor financiare,  cât și altele care sunt prevăzute în reglementările contabile şi care rezultă din particularităţile activităţii şi necesităţile informaţionale ale utilizatorilor de informaţii financiare. Totodată, în politicile contabile poate fi prezentată caracteristica (conţinutul) elementelor contabile.   Dacă sistemul de reglementare normativă a contabilităţii nu stabileşte metodele de ţinere a contabilităţii referitor la un aspect (problemă) concret(ă), entitatea este în drept să elaboreze metoda respectivă în baza prevederilor Legii nr. 287/2017, SNC şi altor acte normative în care sunt reglementate aspecte similare.

Ministerul Economiei și Infrastructurii, în contextul redresării economiei Moldovei afectate de pandemie, vine cu propuneri, una dintre care ține de majorarea, până la 1 mld. lei, a plafonului Fondului de garantare pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (ÎMM) administrat de ODIMM. Propunerile de măsuri economice în contextul COVID-19 elaborate de MEI vor facilita accesul ÎMM la resurse financiare pentru dezvoltarea sectorului privat afectat de pandemie, susțin autorii documentului.   În opinia experților, accesul limitat la resursele creditare pot accentua impactul crizei pandemice, transformând deficitul temporar de lichiditate în falimente în lanț.

Fidejusorul – persoana fizică a onorat obligațiunile întreprinderii X pentru creditul bancar contractat. Ce obligații fiscale apar la întreprindere în raport cu suma creditului rambursat de către persoana fizică?   Calificarea sumelor achitate de către fidejusor (persoană garant), dar și apariția unor obligații fiscale între părți aferente creditului rambursat rezultă din condițiile contractuale încheiate între părți.

Salariatul este obligat să achite primele de asigurare obligatorie de asistenţă medical (AOAM) în modul stabilit de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la сondiţiile de asigurare medicală a angajaților. La determinarea obiectului impozabil privind impozitul pe venit pentru persoana fizică se permite deducerea sumelor pentru primele de AOAM achitate de persoanele fizice în

Deoarece pe data de 25 ianuarie expiră termenul de prezentare a Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IALS21), precum și a Notei de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14), tradițional, la început de an, venim cu recapitularea prevederilor ce țin de aceste dări de seamă.       Fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit (art.88 alin.(1) din CF).

Prin Legea nr. 141/2020, care a intrat în vigoare la 14 septembrie 2020, au fost promovate amendamente la Legea insolvabilității nr. 149/2012, inclusiv în partea ce ține de contestarea actelor juridice ale debitorului în cadrului procesului de insolvabilitate. În continuare vom prezenta principalele amendamente.   Astfel, în perioada de observaţie, a procedurii de insolvabilitate, procedurii falimentului şi/sau a procedurii de restructurare oricare creditor care are interes legitim, cu acordul administratorului/lichidatorului, poate introduce în instanţa acţiuni, inclusiv acțiuni reconvenționale, pentru anularea unor acte juridice1 încheiate de debitor (art. 104 alin. (1) din Legea nr.149/2012).

Încheierea contractelor de sponsorizare, de donaţie filantropică, precum şi de alte finanțări, inclusiv alocaţii de la instituții bugetare,este deja în sine o realizare pentru beneficiarul acestora. Totodată, îndeplinirea condițiilor contractuale, de rând cu cele statutare, precum şi îndeplinirea cerințelor legislației în vigoare, au o mare influență asupra regimului fiscal privind scutirea de plata impozitului pe venit, dar şi privind obligațiunea de aplicarea TVA referitor la operațiunile ce țin de obținerea finanțărilor de către beneficiar.

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.

Cum a fost menționat în articolele publicate anterior în revista „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 5 (75) și nr. 6 (76), anul 2022), asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) întocmesc și prezintă situațiile financiare, rapoartele specifice și Notele la situațiile financiare, care cuprind anexele și nota explicativă conform Legii contabilității și raportării financiare nr.

În anul 2019 o persoană fizică a importat un automobil pentru a fi utilizat în scopuri personale. Prețul acestuia conform contractului de vânzare-cumpărare din 20.09.2019 a constituit 20 000 euro (curs oficial euro/mdl = 19,52), iar accizul și taxa pentru procedurile vamale achitate la importul automobilului au constituit 72 300 lei. În 2020 persoana  fizică a vândut automobilul cu suma de 550 000 lei. La determinarea bazei valorice a automobilului, care cheltuieli se vor lua în considerație la aprecierea creșterii de capital?

Urmează oare a fi calculată amortizarea în scopuri fiscale a mijloacelor fixe de către nerezidenţii care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova conform art.5 pct.151) din Codul fiscal?   Art. 261 alin. (2) din Codul fiscal (CF) stabilește că mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea sunt proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Astfel, potrivit alin. (1) art. 45 din Legea nr. 1134/1997 profitul (pierderile) societăţii se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei. Profitul net, după cum stabilește alin. (2) al aceluiași articol, se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii şi rămâne la dispoziţia societăţii.

Potrivit prevederilor art. 3 alin (1) al Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă (Legea nr. 166/207), angajatorul este în drept să acorde salariaţilor o alocaţie individuală de hrană, sub forma tichetelor de masă, achitând integral operatorului valoarea nominală a acestora, plata pentru imprimare a tichetelor de masă și alte servicii prevăzute de contractele încheiate între operator și angajator. Este interzis angajatorilor, la oferirea tichetelor de masă, să reducă salariul angajaților beneficiari de tichete de masă.

Conform prevederilor art. 5 din Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală și art. 47 din Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni, entitățile cu capital public (întreprinderile de stat, municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public) sunt obligate să achite anual, către data de 30 iunie, defalcări și, respectiv, dividende din profitul net obținut în anul precedent.   Legile prenotate, precum și Hotărârea Guvernului nr. 110/2011 cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat conțin prevederi și termeni concreți aferente procedurii de calcul și achitare a defalcărilor și dividendelor ce necesită a fi respectate de către entitățile cu capital public.

O bază de date națională de determinare a valorii în vamă este un instrument de evaluare a riscurilor, care poate fi utilizat de autoritatea vamală, împreună cu alte instrumente de risc, pentru a evalua riscul potențial în ceea ce privește adevărul sau exactitatea valorii în vamă declarate pentru mărfurile importate. Informațiile din baza de date trebuie să fie date recente care reflectă valoarea în vamă și alte informații pertinente pentru mărfurile importate anterior. Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (în continuare - GATT

Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul III al anului 2020, a constituit 50,2 mii sau 5,8% din numărul total al persoanelor angajate. Din numărul acestora circa 7,4 mii sau 14,8% au invocat drept cauză a inactivității pandemia, potrivit analizei Biroului Național de Statistică cu referire la forța de muncă în Republica Moldova în trimestrul III.   În comparație cu trimestrul III al anului precedent, numărul persoanelor aflate în concedii fără plată s-a majorat de cinci ori, iar a celor aflați în șomaj tehnic – de 4 ori.

Salariul mediu se garantează salariaţilor în cazurile prevăzute de legislaţie, de contractele colective şi/sau cele individuale de muncă. În tabelul de mai jos găsiţi normele juridice cu privire la garanțiile privind menținerea salariului mediu pentru salariaţi. Angajatorul este obligat să le ofere salariaţilor condiții de muncă prevăzute de contractul individual de muncă (CIM), iar salariații au dreptul la apărare,

În conformitate cu prevederile pct. 84 din Standardul Național de Contabilitate „Imobilizări necorporale și corporale” (SNC INC) entitatea actualizează (ajustează) provizioanele constituite pentru lichidarea excavațiilor și refacerea terenurilor ocupate cu mijloace fixe la fel ca și alte provizioane cum prescrie SNC „Capital propriu și datorii” (SNC CPD), pct. 87 la fiecare dată a întocmirii bilanțului, dacă există argumentele necesare pentru ajustare. Această regulă impune entitatea să aducă provizioanele anterior constituite în concordanță cu mărimea costurilor de lichidare a excavațiilor și refacere a terenurilor ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe existente la data ajustării.  Ajustarea provizioanelor poate fi în direcția majorării sau micșorării acestora.