Potrivit art. 5 pct. 16) din Codul fiscal, activitate de întreprinzător, afacere (business) este orice activitate conform legislaţiei, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă

Apărute pentru prima dată în lume în calitate de sursă de finanțare a necesităților statului, în prezent, valorile mobiliare de stat (VMS) sunt pe larg utilizate de majoritatea țărilor, în scopul acoperirii deficitului bugetar și asigurării statului cu resursele necesare finanțării economiei.

Conform prevederilor art. 51 din Codul fiscal, sînt scutite de impozit autorităţile publice şi instituţiile publice finanţate din bugetul public naţional.   Astfel, dat fiind faptul că în conformitate cu prevederile art.307 alin.(1) din Codul civil, instituţia publică este persoană juridică de drept public care se constituie în baza unui act emis de autoritatea publică şi care este finanţată, integral sau parţial, de la bugetul acesteia din urmă, în cazul în care entitatea beneficiază de o astfel de finanţare, aceasta urmează a fi scutită de impozitul pe venit în condițiile art.51 din Codul fiscal.

În ultima perioadă, tot mai frecvent apar întrebări ce țin de particularitățile fiscale și contabile în condițiile majorării de către o persoană juridică rezidentă a capitalului social din contul datoriei entității rezidente față de nerezident (aferent unui împrumut). În continuare, vom analiza acest subiect și vom oferi răspunsurile de rigoare.

Efortul autorităților depus pentru digitalizarea continuă a economiei, inclusiv crearea condițiilor pentru dezvoltarea și reglementarea comerțului electronic, este reflectat în proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (peste 20 de acte legislative, inclusiv în Codul fiscal). Acesta a fost elaborat de  Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova.   Astfel, autorii propun modificarea art. 697 din CF (regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități independente desfăşurate în domeniul comerţului cu amănuntul (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor)). În cazul utilizării metodelor de acceptare a plăților fără numerar, se propune o diferențiere a limitei veniturilor din vânzări permise de a fi realizate

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Conform pct.20 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014, angajatul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte angajatorului anual cererea şi copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor în care angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la anumite scutiri.

Donațiile filantropice efectuate de SRL (aparat auditiv, cărucior pentru persoanele cu dezabilități) se iau în calcul la aprecierea plafonului de 1,2 mil.

Entitatea, din cauza situației pandemice dificile în anul 2020, la concedierea persoanei fizice nu a achitat salariul pentru trei luni. La calcularea și achitarea salariului restant în anul 2021, va avea dreptul întreprinderea să acorde scutirile neutilizate în anul precedent? Potrivit pct. 46 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile

Având în vedere solicitările ce țin de necesitatea precizării regimului fiscal al contribuabililor întegistrați drept persoane juridice – organizații comerciale, venim cu precizarea aspectelor ce țin de evidența și reflectarea în dările de seamă a veniturilor acestor organizații, precum și a termenelor de raportare și formele ce urmează a fi prezentate de aceste arganizații.

Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 alin.(2) al Codului fiscal. Prevederile alin.(2) se vor aplica din luna următoare lunii în care au apărut circumstanţele necesare pentru exercitarea dreptului specificat în acestea.       În scopul determinării mărimii și categoriei scutirii pentru soție (soț) care urmează a fi acordată angajatului (art. 34 alin. (2) din Codul fiscal), ultimul trebuie să prezinte patronului cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu la care acesta are dreptul, anexînd la ea următoarele documente:

În cazul în care asociația obștească suportă cheltuieli care nu pot fi confirmate documentar (nu există nici bonul fiscal, nici factura), cum vor fi calificate aceste cheltuieli? Vor fi calificate drept fiind utilizate contrar destinației? Urmează a fi aplicat impozit pe venit?

O întreprindere plătitoare de TVA a inițiat procedura de lichidare. În capitalul statutar se află o clădire. Care este procedura de scoatere a clădirii din capitalul statutar? De ce aspecte fiscale trebuie să țină cont în acest caz? În conformitate cu prevederile art. 23 alin. (4) din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135/2007,

În perioada 17 – 23 martie 2025, Banca Națională a Moldovei organizează Săptămâna Internațională de Educație Financiară, ce include mai multe activități utile pentru cunoașterea domeniul financiar.„O generație tânără educată financiar conștientizează că acumularea de cunoștințe financiare înseamnă un viitor cu decizii

În articolul respectiv vom examina impozitarea venitului sub formă de royalty cu evidențierea unor aspecte problematice. Ne propunem ca explicațiile oferite mai jos să aducă claritate în partea ce ține de corectitudinea determinării venitului sub formă de royalty, impozitării acestuia și, totodată, să

Compania ,,X” transmite în sublocațiune un imobil cu destinație locativă pe o perioadă de 2 luni unui agent economic, în scopul cazării temporare a angajatului acesteia.

Începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la impozitarea câştigurilor persoanei fizice de la jocurile de noroc, loterii şi/sau pariuri sportive, introduse prin Legea nr.115/2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997. Potrivit art.20 lit. p1) din CF, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt neimpozabile în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la jocurile de noroc în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte 1% din mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din CF.

Persoana fizică a introdus pe teritoriul Republicii Moldova un autoturism neînmatriculat în RM. La intrarea pe teritoriul țării a fost achitată taxa pentru folosirea drumurilor RM de către autovehiculele neînmatriculate (vinieta), pentru 15 zile.

În condițiile art.35 din Codul fiscal, contribuabilii persoane fizice rezidente au dreptul la o scutire anuală pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilităţi severe şi accentuate, în cuantumul stabilit în alin.1) al articolului indicat.  Una dintre întrebările care apar la determinarea dreptului la această scutire este modul de aplicare a prevederilor citate supra în cazul în care persoana întreținută (copilul, iar pentru anul 2020 și soțul/soția) nu este cetățean al Republicii Moldova.

1. (29.2.1.17) Se va considera drept facilitate impozabilă acordată de angajator compensarea cheltuielilor pentru închirierea unui automobil de către salariatul entității care a fost delegat în interes de serviciu? 2. (29.2.1.16) Constituie oare sursă de venit impozabilă compensarea cheltuielilor pentru hrană, cazare și transportare suportate de persoana fizică care activează în baza unui de contract de prestări servicii (fără a avea statut de angajat) și este delegată de către beneficiar peste hotarele Republicii Moldova?