Proiectul modificărilor la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice este înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă și prevede completarea Legii cu un articol ce va reglementa expres aplicabilitatea contractelor de mica valoare.   În momentul de față acest tip de achiziții este prevăzut în actele normative aprobate de Guvern, iar aplicarea prevederilor, în opinia experților, este ambiguă și incertă, regulile fiind utilizate neuniform. Autorul inițiativei consideră că prin ajustarea legislației va fi asigurată transparentizarea procedurilor de achiziții publice.

Prin Legea nr.356/2022 cu privire la modificare unor acte normative (ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2023), art.26/1 a fost completat cu un alineat nou (6/1), care prevede că întreprinderile mari, altele decât cele clasificate în conformitate cu art.5 alin.(1) din Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, pot utiliza metoda amortizării accelerate pentru primul an de punere în funcţiune a mijlocului fix.

Astăzi, 26 ianuarie 2022, se desfășoară Conferința anuală cu genericul ,,Controlul Intern Managerial – roluri și conexiuni”, la care participă manageri operaționali, coordonatori ai controlului intern managerial (specialiști din cadrul subdiviziunilor analiză, monitorizare și evaluare a politicilor, subdiviziunilor economie și finanțe), auditori interni etc. Evenimentul de nivel național are ca scop mediatizarea și promovarea conceptului de control intern managerial, audit intern și răspundere pentru buna guvernare. 

În literatura de specialitate există trei abordări cu privire la metodele de evaluare a sistemelor informaționale (în continuare – SI). Specialiștii în domeniu consideră drept metodă de evaluare o tehnică specială utilizată pentru a estima valoarea unui bun. Datorită faptului că SI „X” indicat în exemplul de mai jos este utilizat

Întreprinderile micro, mici și mijlocii, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, precum și persoanele fizice care intenționează să înființeze o afacere, cu excepția celor care activează pe baza patentei și a persoanelor juridice de drept public, vor putea beneficia de suport financiar în cadrul unui nou program.   Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 13 aprilie 2022, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de susținere a inovațiilor digitale și start-upurilor tehnologice, ce urmează a fi implementat de ODIMM.

Dreptul la restituirea TVA în cazul exportului de servicii, în cazul lipsei documentelor de plată ce confirmă achitarea serviciului, ar putea fi confirmat în baza extrasului de cont, care, potrivit Regulamentului1 privind organizarea contabilității în băncile din RM, poate servi drept document ce conformă recepționarea plății în contul prestatorului. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la completarea pct. 32 subp.2 lit.b) din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 93/2013, care urmează a fi aprobat în cadrul ședinței Executivului de astăzi, 13 aprilie.  

Agenții economici care doresc să amplaseze în spațiile verzi proprietate publică obiective pentru activități economico-sociale compatibile cu destinația spațiilor verzi (cum ar fi instalațiile pentru practicarea sportului, a jocurilor și pentru odihnă, obiectivele de menire social-culturală, unitățile comerciale mobile), solicită, în mod obligatoriu, autorizația administrației publice locale, prin care se stabilesc, în coordonare cu Agenția de Mediu, locul de amplasare și suprafața obiectivelor, precum și condițiile de desfășurare a activității.   În Monitorul Oficial din 21 ianuarie curent a fost publicată Legea nr. 238 din 24 decembrie 2021, prin care au fost introduse modificări în Legea nr. 591/1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale.

Inițiativa legislativă lansată de un grup de deputați prevede introducerea cotei zero a impozitului pe venit pentru persoanele juridice, gospodăriile ţărăneşti (de fermieri) şi întreprinzătorii individuali cu condiţia că venitul obţinut va fi direcţionat spre investiţii în dezvoltarea producției proprii (lucrări, servicii). Aceasta, în opinia autorilor, va crea condiţii pentru atragerea investițiilor și relansarea economică, va asigura achiziţionarea, repararea, modernizarea fondurilor fixe, majorarea activelor curente în scopul creşterii volumului de producţie şi/sau producere a unor noi tipuri de produse, lucrări, servicii.

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

”Viitorul este acasă” este sloganul Programului de stat „Prima casă” (în continuare – Program), care a fost aprobat prin Legea nr. 293/2017, scopul acestuia fiind facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe, în special pentru familii tinere, prin contractarea de credite garantate parțial de stat. Programul este unul național, aplicabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova și poartă un caracter social, reprezentat de intervenția statului în procesul de garantare a creditelor. De la momentul lansării la 26 martie 2018, condițiile de aderare la Program au suportat mai multe intervenții, fiind extinse categoriile beneficiarilor, vârsta acestora, prevederile de acordare a compensațiilor etc. În continuare

Indicele preţurilor de consum în luna iulie 2020 faţă de luna iunie a  constituit 99,77%, anunță Biroul Național de Statistică. Tendinţa negativă a evoluţiei preţurilor medii de consum cu 0,23% a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 1,01%   În luna iulie 2020 faţă de luna iunie 2020 au scăzut preţurile la cartofi – cu 25,3%, legume proaspete – cu 7,4% (în special: ceapă uscată – cu 29,9%, ardei grași – cu 29,0%, vinete – cu 23,2%, dovlecei – cu 22,5%, usturoi – cu 17,6%, tomate – cu 15,3%, varză – cu 8,3%, sfeclă roșie – cu 6,3%, castraveți – cu 3,0%, ciuperci proaspete – cu 1,1%), struguri de masă timpurii – cu 4,5%, ouă de găină – cu 2,2%, slănină neprelucrată – cu 2,0%, crupe și fructe exotice – cu a câte 1,5%, zahăr tos, pește proaspăt și congelat – cu a câte 0,3%, carne, preparate și conserve din carne – cu 0,1% (în special: subproduse – cu 1,3%, carne de oi – cu 1,2%, preparate din carne și semifabricate – cu 0,8%, carne de vită – cu 0,7%, carne de porc – cu 0,2%).  

În Republica Moldova circa 70% din seminţele livrate pe piaţă sunt de import şi doar 30%  de origine autohtonă. Una din cauzele care au dus la apariția acestei discrepanțe este agricultura comercială, care se bazează preponderent pe soiuri noi și metode industriale ce au menirea de a obține un randament sporit de producție a culturii de pe suprafața de teren agricol.   Totodată, specialiștii au constatat că, în condiţiile extinderii agriculturii bazate pe metode moderne și intensive de tip industrial, se pronunță problemele de eroziune genetică şi necesitatea de a conserva şi revitaliza seminţele tradiţionale.

Consiliul municipal Chișinău a aprobat decizia cu privire la emiterea obligațiunilor în valoare de 65 mil. lei cu scadența de 7 ani pentru modernizarea parcului de troleibuze din Chișinău. Prima în istoria capitalei emisiune de valori mobiliare municipale va fi realizată cu sprijinul BC „Moldova-Agroindbank”, care a câștigat licitația pentru furnizarea serviciilor de intermedere pentru subscrierea și plasarea obligațiunilor.   Astfel, prospectul ofertei publice pentru plasarea obligațiunilor municipale urmează a fi prezentat Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Acesta prevede o rată a dobânzii variabilă (rata medie ponderată a VMS cu circulație de 364 de zile pentru o perioadă de 6 luni anterioară plasării cuponului + marjă fixă de 1,1%).

Începând cu 1 ianuarie 2013, evidența obligațiilor fiscale în cadrul Serviciului Fiscal de Stat (în continuare – SFS) este organizată prin SIA „Contul curent al contribuabilului”. Astfel, în corespundere cu art. 190 alin. (3) și (4) din Codul fiscal, SFS ține evidența obligațiilor fiscale, înscriind în conturile personale ale contribuabilului, deschise pentru fiecare impozit și taxă, cuantumul, data apariției, modificării sau stingerii lor. Deseori în contul curent al contribuabilului se pot forma situații calificate conform CF (art. 129 pct. 18)) ca sume

Una dintre modalitățile de asigurare a securității obiectelor de preț/de valoare (mijloace bănești, bijuterii, documente și alte valori) împotriva furtului, distrugerii sau altor riscuri este plasarea și păstrarea lor într-o casetă de siguranță.

(Continuare. Partea I în nr.  5 (68) 2021) Clasa a 6-a „Venituri” Conturile din această clasă sunt destinate contabilizării veniturilor Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ) din activitățile operaționale, financiare, din ieșirea activelor imobilizate și veniturilor excepționale.

Ținând cont de faptul că, până la finele anului 2021, va fi exclus funcționalul de autentificare cu login/e-mail și parolă pe portalurile www.raportare.gov.md  și www.servicii.fisc.md, venim în sprijinul contribuabililor cu articolul „Identitatea electronică: excluderea opțiunii de autentificare cu nume de utilizator și parolă. Autentificare va fi posibilă doar prin MPass”.    Deși anterior acesta a fost accesibil doar pentru abonații publicației „Monitorul Fiscal FISC.md”, astăzi oferim accesul tuturor persoanelor interesate, luând în considerare importanța subiectului și necesitatea informării utilizatorilor serviciilor fiscale electronice.

(Continuare. Partea I – în nr. 4 (74), 2022) În sensul Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr.270/2018) salarizarea angajaților din sectorul bugetar în condiții speciale prevede:   Situația de exercitare temporară a unei funcții de conducere - când persoana exercită temporar o

Rezervele reprezintă, în principiu, beneficii capitalizate în mod durabil de entitate până la aprobarea unei decizii. Rezervele reprezintă componente ale capitalului propriu sub formă de capital de rezervă (rezerve stabilite de legislație), rezerve statutare (rezerve prevăzute de statut) și alte rezerve, cu excepția rezervelor din reevaluare, care constituie surplusul de reevaluare stabilit în urma reevaluării imobilizărilor corporale efectuate conform Standardului național de contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”. În funcție de conținutul economic rezervele se împart în:

Multe persoane din Republica Moldova obțin venituri de peste hotare fie din activitatea de muncă deșfurată acolo, pentru activitatea pe care o desfășoară în Republica Moldova ca freelanceri, dar sunt remunerați de peste hotare, primesc transferuri de la rude etc. Cum urmează de a fi declarate și impozitate aceste venituri?   Pentru a determina existența obligației aferente impozitului pe venit în situațiile propuse, este necesar să atragem atenția asupra obiectului de impunere la impozitul pe venit.   Ținând cont de prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal (CF), pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM obiect al impunerii cu impozitul pe venit îl constituie: