Sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice asigură circulaţia acestora și confirmă deschiderea, modificarea, închiderea sau luarea la evidentă fiscală a conturilor bancare/de plăţi, suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, soldul şi rulajul mijloacelor băneşti, ordinele incaso, mandatele de executare și documentele aferente acestuia, încheieri emise de executorii judecătorești privind aplicarea măsurilor de asigurare/executare şi alte documente, ce fac obiectul circulaţiei între Serviciul Fiscal de Stat și participanții la sistem.  

Se consideră finisată repatrierea mijloacelor bănești în cazul în care în contractul de export valuta contractuală este dolari SUA/euro, în declarațiile de export de asemenea este indicată valută străină, iar nerezidentul, în adresa căruia se efectuează exportul de mărfuri, achită marfa dată în lei moldovenești?     Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 1466/1998 privind reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe, repatrierea mijloacelor bănești reprezintă încasarea de la

Serviciul Fiscal de Stat va putea comercializa bunurile sechestrate prin licitație cu strigare sau cu reducere. În Monitorul Oficial din 3 iulie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 424 din 24 iunie 2020 pentru modificarea Regulamentului cu privire la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate).   Modificările au drept scop îmbunătățirea procedurii de organizare și desfășurare a evaluării și valorificării bunurilor sechestrate, anterior fiind constatate lacune în procesul de aplicare a normelor existente.

Sunt angajată oficial la două entităţi economice. În legătura cu situaţia epidemiologică din ţară, începând cu data de 16 martie 2020, la locul de bază am trecut cu munca la distanță. La locul de muncă prin cumul, deoarece aveam restanţe la concediul de odihnă anual plătit,  mi s-a oferit concediu de odihnă. La locul de baza mi s-a calculat salariul în volum integral. La locul prin cumul s-a calculat indemnizaţia de concediu de odihnă anual. Totodată, la locul de muncă prin cumul am avut opţiunea de a pleca în concediu neplătit. Cum urmează a fi declarate situaţiile respective în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 pentru ambele întreprinderi?

Conform pct. 4 al Deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 6/9 din 21.05.2020, subiecții impunerii cu taxa locală lunară pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul mun. Chișinău au fost scutite de plata taxei pentru perioada 01.03.2020-01.06.2020. Decizia respectivă a fost inclusă la data de 29.05.2020 în Registrul de stat al actelor locale și la data respectivă a întrat în vigoare. În acest context, ținând cont de faptul că firma pentru primul trimestru 2020 a achitat taxa respectivă și a prezentat darea de seamă până la data de 25.04.2020, cum de procedat pentru beneficierea cu scutirea stabilită prin Decizia CMC Chișinău nr. 6/9 din 21.05.2020? 

O simplă analiză a procedurilor de achiziții publice, în special a celor de lucrări, scoate în evidență faptul că numărul de operatori economici care au decis să depună o ofertă scade cu cât complexitatea lucrărilor, inclusiv valoarea estimată a acestora este mai mare.

Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează unele aspecte ce țin de depunerea în mod electronic a cererii pentru reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă. Conform ultimelor date statistice ale instituţiei, prin intermediul bannerului „e-Cerere Reexaminare pensie” de pe pagina oficială a CNAS au fost depuse 4286 de cereri online din cele 10346 înregistrate către data de 6 ianuarie 2021.     Pentru a fi acceptată spre examinare, cererea online completată de către solicitant urmează a fi completată corect, cu bifarea tuturor câmpurilor disponibile; solicitantul să fie beneficiar de pensie pentru limită de vârstă; să confirme stagiul necesar de cotizare pentru reexaminare după stabilirea dreptului la pensie;

Modul de calculare a amortizării Prima parte poate fi vizualizată aici.   Potrivit cap. IV pct. 8 din Regulament, evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține pentru fiecare obiect separat, aceeași regulă, după cum cunoaștem, se aplică în contabilitatea financiară. Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se realizează în baza Registrului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, conform anexei nr. 1 la Regulament (pct. 9 din Regulament). Mai jos rezumativ în baza unui tabel prezentăm modul de calcul al amortizării mijloacelor fixe în contabilitatea financiară vis-a-vis de amortizarea în scopuri fiscale.

Decizia adoptată ca rezultat al соntrоlului fiscal repetat, сu excepția cazului în care acesta a fost efectuat în temeiul deciziei рrivind suspendarea cazului și efectuarea unui соntrоl repetat, va reflecta, de regulă, diferența dintre sumele calculate inițial și sumele respective, сu recalcularea sаnсțiunilоr și а majorărilor de întârziere afеrеntе acestor sumе. Dacă în urma соntrоlului repetat se mеnțin sumеlе аmеnzilоr aplicate în cadrul controlului inițiаl, acestea nu se reflectă din nоu în decizia adoptată ca rezultat al controlului fiscal repetat (рrin аnulаrеа acestora din decizia inițiаlă și aplicarea repetată în decizia ulterioară).   SFS a operat modificări în Ordinul nr. 320 din 31 iulie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul сu рrivirе lа efectuarea controlului de сătrе Serviciul Fiscal de Stat. Documentul este publicat pe pagina oficială a autorității fiscale.

Unele aspecte privind regimul juridic al documentului electronic, circulația electronică a acestuia și consecințele în caz de nerespectare a prevederilor Legii nr.91 privind semnătura electronică și documentul electronic.   Documentul electronic reprezintă informaţia în formă electronică, creată, structurată, prelucrată, păstrată şi/sau transmisă prin intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice, semnată cu semnătură electronică în conformitate cu Legea nr.91/2014, pe când semnătura electronică – date în formă electronică, care sunt ataşate la sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care sunt utilizate ca metodă de autentificare.

În cadrul activității sale agenții economici se confruntă cu situații în care, după procurarea mărfurilor, serviciilor, are loc modificarea regimului fiscal la livrarea acestora din scutite de TVA fără drept de deducere în impozabile cu TVA și viceversa. Esența problemei constă în faptul că, la modificarea regimului fiscal pentru livrarea mărfurilor, serviciilor în procesul desfășurării activității de întreprinzător din impozabil în scutit de TVA fără drept de deducere, subiecții impozabili, conform prevederilor art. 102 alin. (2) din CF, pierdeau dreptul la deducerea sumelor TVA pentru mărfurile, serviciile procurate.

Codul fiscal, la art. 24 alin. (15), prevede deducerea anumitor cheltuieli suportate de către contribuabil în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare și cotizații de membru destinate activității patronatelor, fundațiilor și altor asociații de reprezentare a activității de întreprinzător, în limita plafonului de deductibilitate a acestor cheltuieli,  care constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii. Urmează avocații și notarii care achită cotizațiile Uniunii Avocaților și Camerei Notariale să țină cont de acest plafon și care este baza de calcul, dacă avocatul sau notarul nu are angajați pentru care să existe un fond de retribuire a muncii?

În cazul amenajării și utilării depozitului vamal provizoriu, va fi obligatorie instalarea sistemului de supraveghere video, care va corespunde următoarelor cerințe :   numărul de camere video instalate trebuie să asigure supravegherea perimetrului depozitului provizoriu atât din exterior, cât și din interior (minimum 2 camere); camerele video trebuie să reflecte imaginea din interior, în special, în locul unde sunt depozitate mărfurile, inclusiv, căile de acces în/din depozitul provizoriu; parametrii tehnici ai camerelor video trebuie să fie compatibili cu softul „SMART PSS” sau „IVMS” (la decizia deținătorului de depozit provizoriu);

Digitalizarea economiei a devenit o prioritate la nivel global, iar dacă autoritățile naționale se vor axa pe dezvoltarea unei economii bazate pe noile tehnologii, Republica Moldova are toate șansele să își sporească competitivitatea economică într-un termen relativ scurt.   Astăzi, 24 februarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat Raportul de evaluare privind comerțul electronic și economia fără numerar realizat cu suportul Programului USAID „Reforme Structurale în Moldova”.

Epopeea documentării corecte și corespunzătoare a tranzacțiilor economice aferente serviciilor de publicitate și promovare prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook și Instagram), dar și prin intermediul altor motoare de căutare precum Google, este mai veche, însă nu pe deplin soluționată. Actualitatea dilemelor legate de acest subiect a revenit în prim-plan odată cu pandemia, când comerțul electronic sau așa numitul e-commerce, a căpătat o dezvoltare și răspândire vertiginoasă, iar magazinele online au apărut ca „ciupercele după ploaie”. Astfel a crescut și cererea de publicitate și promovare online pentru mediul de afaceri autohton.

Conform art. 34 din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea specificată în articolul dat, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.

Autoritățile administrației publice locale, cu titlu de recomandare, vor examina oportunitatea aplicării prevederilor Regulamentului privind achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor la întreprinderea de stat (Regulament), aprobat miercuri, 10 iunie, în cadrul ședinței Guvernului. Odată cu intrarea în vigoare (la data publicării), documentul va reglementa modalitățile, procedeele de achiziție pentru necesitățile întreprinderii de stat (ÎS) și va asigura transparența în cadrul achizițiilor de bunuri, lucrări și servicii, minimizarea costurilor, economisirea mijloacelor bănești, asigurarea principiului celerității/operativității în cadrul achizițiilor, dar și sporirea gradului de eficiență al activității ÎS.

Începând cu perioada luna iunie 2020, indicatorul rândului 4.2 din Forma IPC18 se completează cu sumele plătite în perioada de gestiune a indemnizațiilor de incapacitate temporară de muncă calculate şi declarate în perioadele de până în luna iunie 2020 şi după această perioadă, în cazul concediilor medicale acordate până la 31 mai 2020 inclusiv, care continuă şi după această dată.   Ministerul Finanțelor a aprobat modificări și completări în Ordinul nr.126 din 4 octombrie 2017,  prin care a fost aprobat formularului tipizat (Forma IPC18) şi Instrucţiunea cu privire la modul de completare a acestuia. Acțiunea a fost necesară pentru ajustarea reflectării informației cu prevederile Legii nr.60  privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative. Ordinul nr.77 din 17 iunie 2020 a fost publicat în MO din 20 iunie curent.

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

Restituirea TVA la investiţii (cheltuieli) capitale este reglementată de art.art.1011 din Codul fiscal1.  De asemenea, potrivit modificărilor operate la art.93 pct.18) din CF prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în vigoare din 1 ianuarie 2021 (cu unele excepţii  prevăzute la art.LV al Legii), investiţii (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparaţia capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producţie (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.