Ieri, 21 decembrie 2021, Ministerul Finanțelor a publicat în MO al RM Ordinul nr.144 din 9 decembrie curent, prin care a fost stabilită data de prezentare a rapoartelor financiare atât de către autoritățile publice centrale, cât și de către direcțiile financiare ale unităților administrativ-teritoriale. În continuare propunem să luați cunoștință cu prevederile Ordinului. În conformitate cu prevederile art.74 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, art.31 din Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV/2003, art.38 din Legea contabilităţii nr.113-XVI/2007, ORDON:

Termenul de determinare a obiectelor impunerii deținute sau dobândite de către contribuabili persoane fizice cetățeni, ce urmează a fi incluse în baza de calcul pentru achitarea impozitului pe bunurile imobiliare, ar putea fi transferat de la 31 mai la 31 martie.   Proiectul de lege pentru modificarea art. 282 din Codul fiscal ce stabilește termenele achitării impozitului pe bunurile imobiliare, a primit aviz pozitiv din partea comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Membrii comisiei au menționat că prevederile acestui proiect ar putea fi puse în aplicarea începând cu anul viitor. Menționăm că Executivul se va expune asupra proiectului în ședința de astăzi, 30 martie curent.

Adesea noțiunea de scutire pentru persoana întreținută în percepția contribuabililor este echivalată  cu scutirea pentru copii, prevederile legale însă cuprind o categorie vastă de subiecți ce pot fi  recunoscuți în calitate de persoane întreținute, noțiunea dată având o interpretare mult mai largă.  Astfel, în conformitate cu art.35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are  dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția  persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu  dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual. 

Liber-profesioniștii ce practică activitate în sectorul justiției ar putea pot fi eliberați de obligația prezentării dării de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală şi a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru lunile în care nu vor calcula contribuții de asigurări sociale şi nu vor avea angajați. În cazul aprobării proiectului  de lege cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă, prevederea ar putea fi aplicată din 1 ianuarie 2022.

Pe ordinea de zi a ședinței din 15 martie  a Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică a fost inclus proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce are drept scop intervenția atât în secțiunea a XVI-a din Nomenclatura combinată a mărfurilor, cât și în Codul fiscal.   Astfel, pozițiile tarifare indicate în art. 96 lit. b) liniuța a treia din CF, pentru care este stabilită cota TVA de 8% la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul RM, ar putea fi suplinite cu încă trei poziții:

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul cu privire la modificarea OMF nr.08/2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale (ONG17), OMF nr.40/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (SIMM20), OMF nr.09/2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei (DAJ17)  și OMF nr. 146/2019 privind aprobarea formularului DASS19 - Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în domeniul sănătății.

Astăzi, 29 noiembrie, marcăm 28 de ani de la punerea în circulație a valutei naționale. Cu această ocazie, pe parcursul zilei Banca Națională a Moldovei organizează mai multe evenimente: expoziția din incinta BNM, la care vizitatorii vor putea să se familiarizeze cu istoria leului moldovenesc (cu respectarea măsurilor anti Covid) sau atelierul de instruire cu genericul „Cum ajung banii în circulație”, organizat la Facultatea de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării din cadrul USM.   Totodată, BNM pune în circulație ca mijloc de plată și în scop numismatic a unor monede jubiliare și comemorative:

Proiectul ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al dării de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației (forma TFSP20) și a instrucțiunii privind modul de completare și de prezentare a acesteia a fost elaborat de Serviciul Fiscal de Stat și este propus pentru consultări publice. Potrivit proiectului, Ordinul SFS nr.238/2020, prin care a fost aprobată dare de seamă în vigoare la momentul de față, urmează a fi abrogat.   Astfel, ultima perioadă de raportare conform formularului aprobat prin acesta va fi e luna decembrie a anului 2021, iar darea de seamă privind taxele în Fondul de susținere a populației (Forma TFSP20), aprobată prin proiectul de ordin examinat se va prezenta de către contribuabili pentru perioadele fiscale începând cu 1 ianuarie 2022.

(30.4.2) Survine obligația de achitarea taxei pentru mărfuri care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, la livrarea de către producător a mărfurilor de fabricație proprie, la producerea căror au fost utilizate, în calitate de materie primă și/sau materiale, mărfurile indicate în anexa nr.8 la Legea nr.1540/1998, importate sau procurate de pe teritoriul RM?

Proiectul Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Qatar ce prevede abolirea vizelor de scurtă ședere (până la 90 zile pe parcursul a 180 de zile)  pentru posesorii de pașapoarte ordinare ale ambelor părți a obținut avizul Executivului.   Cetățenii vor beneficia de respectivul drept cu condiţia ca scopul șederii să se limiteze la turism, tranzit sau interes de afaceri (serviciu).   Potrivit documentului, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va întreprinde măsurile ce se impun în vederea ratificării Acordului de către Parlamentul Republicii Moldova, iar după adoptarea Legii privind ratificarea Acordului, având și obligația de a  informa autorităţile qatareze la acest subiect.  

Conform prevederilor art. 228 alin. (3) din Codul fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice până la 4 semne după virgulă.  

Diversificarea investițiilor pe piețele de capital străine, obținerea unor venituri sub forma dobânzilor bancare pentru banii depozitați sau obținerea unor prestații sociale într-un stat străin (ex. alocația de stat pentru copiii sub vârsta de 18 ani). Acestea reprezintă câteva motive pentru care cetățenii deschid diferite tipuri de conturi în străinătate, iar extinderea procesului de globalizare, liberalizarea circulației cetățenilor în străinătate, digitalizarea serviciilor și simplificarea accesului la diferite platforme de investiții peste hotare creează premise favorabile în acest sens.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reiterează că nu eliberează certificate pe suport de hârtie privind cuantumul prestaţiei sociale achitate sau a venitului obținut pentru a depune declarațiile privind impozitul pe venit sau declarațiile de avere și interese personale.   Pentru a obține informația solicitată, beneficiarii de prestații sociale care dețin semnătura electronică, inclusiv mobilă, urmează să utilizeze serviciul electronic „Acces CPAS” de pe pagina-web oficială a CNAS www.cnas.gov.md sau să acceseze  Portalul Guvernamental al Cetățeanului, numit MCabinet.

Care este regimul privind TVA aplicabil la prestarea serviciilor de publicitate, livrate către rezidentul zonei economice?   În conformitate cu art.104 lit. f) din Codul fiscal, mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al RM, se scutesc de TVA cu drept de deducere.  

Volumul Fondului de intervenție al Guvernului pentru anul 2022 se suplinește cu suma de 46500,0 mii lei, din contul donațiilor acumulate la situația din 19.04.2022 în contul trezorerial deschis pentru donații umanitare în susținerea poporului ucrainean.  Decizia de suplinire a Fondului a fost aprobată ieri, 20 aprilie, de Comisia Situații Excepționale, prin Dispoziția nr. 16. Potrivit documentului,  Ministerul Finanțelor, în temeiul pct. 6 al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 1 din 24 februarie 2022, la solicitarea structurilor teritoriale de asistență socială, antrenate direct în procesul de gestionare a fluxului migraţional şi de refugiați, va aloca din Fondul de intervenție al Guvernului mijloace financiare, în scopul acordării sporului de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate, în sumă de 955,5 mii lei.

Deseori în procesul de negocieri dintre persoanele fizice și juridice privind vânzarea-cumpărarea bunurilor, se negociază valoarea netă ce urmează a fi achitată persoanei fizice  de către entitate. Însă, odată cu intrarea documentelor justificative în contabilitatea entității, contabilii se confruntă cu dificultăți de genul: în contractul de vânzare-cumpărare, autentificat notarial, valoarea tranzacției nu include reținerile ce urmează a fi efectuate din aceste sume și virate la buget. În acest articol ne propunem să atragem atenția asupra modului de calcul al valorii ce urmează a fi reflectată în contractul de vânzare-cumpărare, modul de contabilizare a operațiunilor privind procurarea terenurilor de la persoane fizice și modul de reflectare a acestor tranzacții în dările de seamă.

Care este modul de reflectare în Declarația privind TVA a valorii mărfurilor/ serviciilor procurate și TVA aferentă refacturării cheltuielilor compensate de către locator, atât a întregului volum de mărfuri/servicii, cât și în volum parțial, precum și modalitatea de reflectare în anexele la Declarația TVA a facturilor fiscale aferente refacturării cheltuielilor compensate?  

Un cetățean străin (ex. SUA), s-a aflat în Republica Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în Republica Moldova. În același timp, acesta prestează servicii de programare (în continuare - IT) pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Întrebările care apar în rândul practicienilor sunt:

Un cetățean străin, s-a aflat în Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în RM. În același timp, acesta prestează servicii de programare pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Urmează cetățeanul străin în situația descrisă să declare astfel de venituri în RM sau nu și să achite impozitul pe venit în Moldova?   Răspunsul la aceste întrebări le găsiți în ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în articolul „Impozitarea cetățenilor străini – rezidenți care obțin venituri din surse aflate în afara RM pentru activitatea lor desfășurată în RM” elaborat de Andrei Jizdan. 

Cabinetul de miniștri a aprobat noile norme de cheltuieli privind asigurarea cu produse alimentare, medicamente şi materiale de pansament, îmbrăcăminte, încălţăminte, inventar, produse igienico-sanitare, jocuri şi jucării a persoanelor cazate în instituţiile sociale de toate tipurile şi nivelurile, operând modificări în Hotărârea Guvernului nr.  520/2006 prin indexarea anuală a normelor respectivelor cheltuieli.   Executivul ține cont de faptul că, conform datelor Biroului Național de Statistică, indicele prețurilor de consum pentru luna decembrie 2021 a constituit 13,94 %.