1. (41.9) Ce se întîmplă în cazul în care întreprinderea a contractat, în cadrul Programului de subvenționare a dobînzilor, mai multe credite la diferite rate a dobînzii, valoarea totală a cărora este mai mare decît suma cumulativă a plăților salariale declarate, aferente lunilor decembrie 2019 – februarie 2020? Poate oare aceasta să aleagă pentru scopuri de subvenționare, creditele cu cele mai mari rate ale dobînzii, pentru a beneficia de suma maximală a subvenționării?

Serviciul Fiscal de Stat a elaborat proiectul ordinului pentru aprobarea cererii privind prelungirea termenului de prezentare a declarației cu privire la impozitul pe venitul persoanei  fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător – formularul CPDIV20.   La perfectarea documentului autoritatea fiscal a ținut cont de prevederile art.83 alin.8 din Codul fiscal, care prevede că, la cererea în scris a persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, SFS poate prelungi în limite rezonabile termenul de prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit. Prelungirea termenului se admite numai în cazul în care cererea a fost depusă înainte de expirarea termenului stabilit pentru prezentarea declaraţiei.

1. (28.15.84) Apare obligația emiterii facturii fiscale electronice (e–Factura) de către subiectul impozabil cu TVA în cazul livrărilor de mărfuri/servicii în cadrul achizițiilor publice de valoare mică?

În Monitorul Oficial din 3 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 778 din 28 octombrie 2020 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la întocmirea și păstrarea dosarului achiziției publice.   Documentul oferă o claritate privind întocmirea și păstrarea dosarului de achiziții publice în condițiile utilizării SIA RSAP, a documentelor utilizate de către autoritatea contractantă în procesul derulării unei proceduri, dar și actele aferente utilizării după finalizarea procedurii de atribuire.

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 30 noiembrie curent, hotărârea privind aprobarea proiectului de lege ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul urmărește asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri.   Prioritatea Ministerului Finanțelor în raport cu mediul de afaceri este simplitatea, claritatea și comoditatea procesului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Reducerea numărului impozitelor și taxelor sau a unor facilități fiscale și vamale este doar o opțiune pe care Guvernul o poate lua în considerare sau nu, în funcție de parametrii bugetari.

Casa Națională de Asigurări Sociale informează, că orice persoana angajată în baza unui contract de muncă pe teritoriul Republicii Moldova, dar şi lucrătorul independent, poate fi detaşat pe teritoriul altui stat contractant pentru a efectua o activitate, păstrându-și statutul de persoană asigurată conform prevederilor legislaţiei naţionale. Pentru a achita contribuţiile obligatorii de asigurări sociale doar într-un singur stat (adică în statul care îl detaşează), lucrătorul detaşat/ lucrătorul independent sau reprezentatul legal al acestuia trebuie să se adreseze la CNAS cu o

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

Serviciului Fiscal de Stat continuă să desfășoare cu regularitate acțiuni de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile. Aceste acțiuni au drept scop sporirea nivelului de conformare fiscală în acest domeniu de activitate.   Astfel, pe parcursul primelor nouă luni ale anului curent la Direcțiile deservire fiscală din teritoriul în care sunt amplasate au fost înregistrate 9411 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile.    

Dreptul preferențial de acces în piețe sau amplasamente pentru producători se va acorda în baza unei declarații de producător, care este o declarație pe propria răspundere privind cantitatea și inofensivitatea produselor comercializate. Modelul, procedura de completare, înregistrare și evidență a acestei declarații se va stabili de Guvern, cu utilizarea SIA Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale (SIA SCITL). Declarația de producător va fi păstrată în evidența administrației pieței sau administrației publice locale un an de la generalizarea în sistem.   Autoritățile au elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.231/2020 cu privire la comerțul interior,

În cadrul realizării unui contract de prelucrare sub regimul vamal de perfecţionare activă, entitatea A a atras, pentru realizarea în termen a comenzii plasate de partenerul internațional, întreprinderea B, rezident al RM, întocmind un contractat de prestări servicii, acesteia fiindu-i transmise o parte din materia primă plasată sub regimul vamal indicat. Care este regimul TVA pentru fiecare entitate antrenată în acest proces?  

Agentul economic ce intenționează să efectueze activitate de comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi, gazoși și al produselor derivate (cod CAEM 4671).  Urmează acesta să depună notificare în comerț pentru genul dat de activitate?     Potrivit art. 290 lit. e) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu taxa pentru unitățile comerciale și/sau prestări servicii sunt persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător și persoanele juridice, care dispun de obiecte ale impunerii. Obiect al impunerii cu taxa nominalizată sunt unitățile care, conform CAEM, corespund activităților expuse în anexa nr. 1 la Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul exterior (în continuare – Anexa nr.1). Calcularea taxei se efectuează de către subiecții impunerii, în funcție de baza impozabilă și de cotele stabilite de către autoritățile administrației publice locale.

În Monitorul Oficial de astăzi, 22 decembrie curent, a fost publicată Legea bugetului de stat pentru anul 2021 nr. 258 din 16 decembrie 2020, cu venituri aprobate în mărime de 41,415 mld. lei, cheltuieli – în sumă de 55,399 mld. lei și cu un deficit bugetar de 13,984 mld. lei.   Potrivit Legii, din bugetul de stat se prevăd alocații pentru Fondul rutier în sumă de 1532059,8 mii lei, iar defalcările anuale din volumul total al accizelor la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu vor depăși 54,5%. Totodată, alocațiile pentru Fondul pentru eficiență energetică vor constitui 30000,0 mii lei, cele pentru Fondul național pentru dezvoltare regională – în sumă de 220000,0 mii lei, iar pentru Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural se vor aloca 1100000,0 mii de lei.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Pe 4 aprilie 2017, conducerea Ministerului Transporturilor a avut o întrevedere cu reprezentanții companiei Serenissima Construzione, Savorani Gianluigi, responsabil pentru realizarea contractului pentru reabilitarea drumului R34 Hâncești-Leova-Cahul și Volpe Claudio, managerul de proiect pentru drumul R9 Soroca-Arionești.

Potrivit pct.15 din Regulamentul privind modul de subvenționare a dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.66 din 20.05.2020, pentru confirmarea subvenției, se prezintă următoarele documente în copie:

Persoanele juridice înregistrate sau cu reședință în jurisdicții ce nu implementează standarde internaționale de transparență sau în componența cărora figurează, direct sau indirect, una sau mai multe persoane (fondatori, asociați, acționari, administratori, beneficiari efectivi) înregistrate sau cu reședință în astfel de jurisdicții, sau înregistrate în RM în cazul în care cotele de participare în capitalul social aparțin persoanelor juridice înregistrate în jurisdicții ce nu implementează standarde internaționale de transparență nu vor fi acceptate în calitate de participanți la privatizare în Republica Moldova.   Proiectul legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (numit și legea deoffshorizării) a fost examinat de către Comisia economie, buget şi finanţe

În ședința din 11 noiembrie, Guvernul a aprobat proiectul de hotărârea cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru produsele apicole, inclusiv ceara de albine, propolisul, lăptișorul de matcă și polenul destinate consumului uman. Documentul stabilește cerințele de calitate, siguranță, prezentare și de etichetare, care vor fi respectate la producerea, colectarea, procesarea, ambalarea, depozitarea, păstrarea, transportarea și la comercializarea produselor apicole provenite atât din producția internă, cât și din cea de import. În același

În cazul în care instanța de judecată printr-o hotărâre sau act legal va constata  îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii, cu rea-credință, a oricărui fapt legat de exercitarea atribuțiilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), care a cauzat prejudicii unor terți, cheltuielile ocazionate se compensează regulatorului de către persoana în privința căreia a fost adoptată această hotărâre, dacă cheltuielile au fost suportate de BNM.   În Parlament este înregistrat un proiect de lege  ce prevede modificarea art. 35 din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei. 

Potrivit art.124 alin.(1) din Codul fiscal, accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în vigoare. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul terestru sau de 430 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim, accizul se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.