Stimați cititori, anunțăm că în curând va ieși de sub tipar o nouă ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md”. În nr. 4(59) venim cu o serie de articole în care, cu siguranță, veți găsi răspunsuri la întrebările cu care vă confruntați, inclusiv la unele situații ce au apărut în activitățile Dvs. ca urmare a declarării stării de urgență în legătură cu pandemia COVID-19. Totodată, începând cu această ediție, în „monitorul fiscal FISC.md” veți putea citi articole ce țin de legislația muncii, într-o rubrică dedicată exclusiv acestui domeniu. Astfel, în numărul din iunie vă propunem următoarele trei articole elaborate de autorul nostru Olga Donciu:

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

1. (28.4.11) Cum se determină regimul fiscal privind TVA în cazul serviciilor prestate de către un rezident al Republicii Moldova unui nerezident? 2. (28.5.14) Cum se determină regimul fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către un rezident/nerezident către nerezident/rezident?

Poate entitatea – subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (prezintă darea de seamă forma IVAO15 sau, începând cu anul 2020, forma SIMM 20) să beneficieze de anumite scutiri (facilități) la plata impozitului pe venit, inclusiv ca rezultat al majorării numărului de salariați (angajați)?

1. (31.2.24) Ce sancțiune se aplică pentru neplata sau plata incompletă a impozitului pe venit în rate în termen?

Viceprim-ministrul Serghei Pușcuța a avut ieri, 24 februarie 2020, o întrevedere cu reprezentanții Asociației Investitorilor Străini din Moldova. Discuțiile au vizat propunerile de politică fiscală pentru anul 2021. În debutul ședinței, Serghei Pușcuța a menționat că, obiectivul Ministerului Finanțelor este dezvoltarea economiei naționale, susținerea mediului de afaceri, precum și respectarea calendarului bugetar, astfel încât politica fiscală pentru anul viitor să fie votată până la vacanță de vară a Parlamentului Republicii Moldova: „Votarea politicii fiscale în termenul stabilit ar oferi o perioadă de 5-6 luni, timp în care agenții economici și-ar putea pregăti planurile de afaceri, ar putea efectuată ajustări în sistemele de raportare și evidență”.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.

1. (10.4.16) Arhiva: Cine efectuează înscrieri în cărțile de muncă a deținătorilor de patenta privitor la durata activității desfășurate în baza patentei de întreprinzător? 2.(10.4.8) Care este organul responsabil de eliberarea patentei de întreprinzător, prelungirea termenului ei de valabilitate si de încasare a taxei pentru patenta de întreprinzător?

Potrivit art.117 alin. (12) din Codul fiscal, în redacția Legii pentru modificarea articolului 117 din Codul fiscal nr.90 din 19 iulie 2019 (Monitorul Oficial nr.246-248 din 02 august 2019), începînd cu 1 iulie 2020, la efectuarea livrării impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura).

1. (31.2.23) Începând cu 1 ianuarie 2019 au fost stabilite prețuri minime curente de comercializare cu amănuntul a țigaretelor fără filtru. Ce sancțiuni se vor aplica în cazul comercializării acestora la prețuri mai mici decât prețurile minime de referință? 2. (31.2.22) Urmează a fi sancționat contribuabilul pentru neeliberarea sau neînregistrarea facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale, caz depistat în cadrul controlului fiscal repetat?

În decursul anului 2019, numărul documentelor fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS) de către persoanele fizice prin intermediul sistemului informațional Declarația electronică a crescut față de anul 2018 mai mult de două ori și a constituit circa 37,2 mii. Datele statistice ale Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional al SFS, mai arată că, în anul trecut, numărul documentelor fiscale prezentate SFS prin sistemul Declarația electronică de către persoanele juridice a sporit față de anul 2018 cu 9,6 % și a depășit cifra de 1,692 mil.

[Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificare unor acte legislative nr.171 din 19.12.2019, în vigoare 01.01.2020] Conform pct.1 din Ordinul IFPS nr.1388 din 20.08.2013, contribuabilii înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA au dreptul la trecerea în cont a sumelor TVA în baza facturilor fiscale pasibile înregistrării în Registrul general electronic al facturilor fiscale, dar care nu au fost înregistrate în acesta sau au fost înregistrate cu depăşirea termenului stabilit în art.1181 al Codului fiscal, cu condiţia prezentării la organul fiscal a anexei la declaraţia privind TVA în care sînt reflectate facturile fiscale pasibile înregistrării în Registrul general electronic al facturilor fiscale.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.  

Baza normativă de reglementare privind administrarea activelor și pasivelor contribuabilului decedat se conține în Codul civil, Regulamentul cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin HG nr. 972 din 11.09.2001 (în continuare – Regulament), precum și în Codul fiscal (CF.)

Instituția publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) anunță contribuabilii interesați despre organizarea, în luna februarie, a două cursuri de instruire privind utilizarea serviciilor fiscale electronice. Primul curs cu tema Utilizarea serviciului electronic „e — Factura” (4 ore) va avea loc la 14 februarie (în limba rusă), iar al doilea curs — cu genericul „Serviciile fiscale electronice” (6 ore) – la 15 februarie curent (în limba română). Cursul „e — Factura” este unul despre serviciul electronic destinat agenților economici pentru crearea, redactarea, semnarea electronică și circulația electronică a facturilor fiscale.

1. (35.1.20) La transmiterea activelor în leasing, arendă, locațiune, transmitere la prelucrare etc., fără transmiterea dreptului de proprietate, care documente primare trebuie să elibereze agentul economic, pe aceasta operațiune?

Matricea provizioanelor nu este altceva decât aplicarea ratelor corespunzătoare (coeficienților) ale provizionului la soldurile restante ale creanțelor comerciale (în funcție de momentul apariției). De exemplu, entitatea poate aplica rate diferite ale provizionului, în funcție de perioada peste care creanţele comerciale își depășesc scadența.   Evident, orice contribuabil dorește să cunoască mai multe despre particularitățile noului mod de calculare a deprecierii creanțelor conform IFRS. În acest caz, soluția este procurarea revistei „monitorul fiscal FISC.md”, în nr.3 (58) al acesteia fiind publicat articolul ce dezvăluie subtilitățile modului repectiv.

Stimați contribuabili, ținem să vă informăm că a fost actualizată Baza generalizată a practicii fiscale. Actualizarea a fost efectuată prin Ordinul SFS nr.83 din 27.02.2019.

În ediția revistei din august  am inițiat o rubrică nouă -  „Sectorul agrar”, de mai mult timp așteptată de cititorii noștri. Pe viitor autorii publicației vor analiza și oferi comentarii cu privire la aspectele fiscale și contabile în acest sector.   Deschidem rubrica cu articolul „Contabilitatea costurilor de reconstrucție și restabilire a viței de vie” elaborat de Vasile Bucur.

Începînd cu perioada fiscală corespunzătoare anului 2020, în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii la bugetele locale, conform amplasării obiectelor impunerii, nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent (art. 282 alin. (1) din Codul fiscal).