Afacerile agricole cu bani puțini sunt puține la număr dacă ne gândim la cele care pot, cu adevărat, să aducă un profit și, în timp, chiar să asigure un venit constant pentru o familie care stă la țară.

În acest sens solicit să-mi comunicați, dacă sunt în drept persoanele care desfășoară activitatea de comerț, în baza patentei de întreprinzător, să practice comercializarea cu amănuntul a pieselor de schimb auto de mîina a doua, deoarece legea menționată nu prevede expres interzicerea sau permisiunea comercializării acestui tip de mărfuri în condițiile deținerii patentei de întreprinzător. Totodată, dacă nu este posibilă comercializarea acestui tip de mărfuri în baza patentei de întreprinzător, solicit să-mi explicați cum urmează a fi înțeles faptul, că doar careva bunuri sunt menționate prin legea sus-numită, ca interzise spre comercializare de către deținătorii de patentă.

Biroul Naţional de Statistică informează, că indicele preţurilor de consum (IPC) în august 2014 faţă de iulie 2014 a constituit 99,6%, iar faţă de august 2013 – 105,1% (informativ: în august 2013 faţă de iulie 2013 IPC a marcat 99,8% şi faţă de august 2012 – 103,7%)2.

După o perioadă în care depozitele în lei au fost mai populare în rândul clienților băncilor, inclusiv a persoanelor fizice, ponderea deținută de acestea depășind-o pe cea a depozitelor în valută, balanța s-a inversat în ultimele luni, depozitele în valută surclasându-le ca sumă pe cele în moneda națională.

Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna septembrie 20141 Biroul Naţional de Statistică informează că, indicele preţurilor de consum (IPC) în septembrie 2014 faţă de august 2014 a constituit 100,8%, iar faţă de septembrie 2013 – 104,8% (informativ: în septembrie 2013 faţă de august 2013 IPC a marcat 101,1% şi faţă de septembrie 2012 – 103,9%)2. Creşterea preţurilor medii de consum cu 0,8 la sută a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,7 la sută, la mărfurile nealimentare – cu 1,4 la sută şi la tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 0,2 la sută (Tabelul 1).

Autorităţile Republicii Moldova trebuie să ajusteze circa 300 de acte normative pentru a putea aplica pe deplin prevederile Acordului de Asociere cu Uniune Europeană, a declarat vice-ministrul economiei, Octavian Calmâc, în cadrul unui club de presă organizat acum o zi, scrie IPN.

Banca Centrală Europeană a înaintat şi mai mult pe terenul po­liticilor neconvenţionale bă­tut înainte de SUA şi Marea Bri­tanie reducând dobânda de po­litică monetară de la 0,15% la minimul re­cord de 0,05% şi pe cea a depozitelor con­stituite de bănci de la -0,1% la -0,2% şi va lan­sa două programe prin care va cumpăra pro­duse financiare structurate şi obligaţiuni ga­rantate cu ipoteci emise de băncile din zona euro.

Implementarea Nomenclatorului combinat al mărfurilor, gestionarea contingentelor tarifare cu Uniunea Europeană și eliberarea certificatelor de origine a mărfurilor au fost subiecte discutate în cadrul unei ședințe cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și a Serviciului vamal, convocată marți de viceministrul Economiei, Octavian Calmâc. Părțile au examinat pașii necesari pentru intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie 2015, a Nomenclatorului combinat al mărfurilor și reflectarea acestuia în sistemul informațional al Serviciului vamal ASYCUDA, în vederea implementării Acordului de comerț liber aprofundat și cuprinzător cu UE (DCFTA).

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor anunță producătorii și exportatorii, despre cerințele de export a fructelor și legumelor către România și alte statele din UE. Pentru exportul fructelor și legumelor sunt necesare următoarele acte:

În conformitate cu art.18 „Cerinţe faţă de utilajul tehnologic utilizat la fabricarea alcoolului etilic și a băuturilor alcoolice tari” din Legea Republicii Moldova nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea și circulaţia alcoolului etilic și a producţiei alcoolice, Titlul IV „Accizele” din Codul fiscal, Legea Republicii Moldova nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, Regulamentul cu privire la modul de înregistrare, sigilare și desigilare a utilajului tehnologic principal pentru fabricarea alcoolului etilic și a băuturilor alcoolice tari, aprobat prin ordinul nr. 72 din 22 iulie 2005 de către Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin”, coordonat cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor și Serviciul Standardizare și Metrologie și alte acte legislative și normative, se emite următorul

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Modalitățile de acces a produselor moldovenești în supermarkete au fost discutate în cadrul unei ședințe cu participarea producătorilor locali și ai reprezentanților rețelelor de comerț din Moldova, convocată de viceministrul Economiei, Octavian Calmâc. Reprezentanții mai multor asociații de producători s-au plâns că unele rețele de supermarkete practică diverse taxe discriminatorii, cum ar fi taxa de intrare, taxa de prezență, taxa de raft, taxa de colț de raft, plata pentru acțiuni de marketing, etc.

Problemele din sectorul comerţului a întrunit asociaţiile patronale şi profesionale ale producătorilor autohtoni (din domeniul laptelui, cărnii, fructelor, zahărului, conservelor, băuturilor răcoritoare), reprezentanţii reţelelor de magazine (Metro cash and carry Moldova, Fidesco, Fourchette, Linella, Magazinul nr. 1, Unimarket), precum şi reprezentanţii instituţiilor publice în cadrul unei şedinţe desfăşurate la Ministerul Economiei, la 30 mai 2014.

În 2013, amploarea iregularităților estimate de Curtea de Conturi (СС) a fost de 7.7 miliarde lei. În pofida acestei cifre, mai mult de 60% din recomandările CC, care au drept scop remedierea situației, nu se execută. Pînă în ziua de azi, nici Parlamentul, nici Guvernul nu au manifestat interes față de această situație, scrie in comunicatul de presa. Aceasta lipsă de interes și alte cauze cu un aspect negativ, au devenit premisele organizării unei mese rotunde publice, desfășurate la data de 24 septembrie de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, avînd denumirea „Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curții de Conturi pe anul 2013”. Studiu a fost realizat în cadrul proiectului “Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”, finanțat de fundația Soros-Moldova.

Republica Moldova a fost inclusă în Topul 10 al unor ţări frumoase care atrag însă cel mai mic număr de turişti din lume, alcătuit de Organizaţia Mondială a Turismului (United Nations World Tourism Organization/ UNWTO). Nisipul alb al plajelor, ape azurii, lipsa aglomeraţiei şi experienţe culturale unice se regăsesc în planurile oricărui turist care îşi doreşte o vacanţă perfectă, însă în mod surprinzător, ţările care pot să ofere toate acestea se numără printre cele mai puţin vizitate destinaţii turistice.

Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna iulie 20141 Biroul Naţional de Statistică informează, că indicele preţurilor de consum (IPC) în iulie 2014 faţă de iunie 2014 a constituit 99,3%, iar faţă de iulie 2013 – 105,3% (informativ: în iulie 2013 faţă de iunie 2013 IPC a marcat 99,0% şi faţă de iulie 2012 – 104,3%)2.

CE pregăteşte declanşarea unei investigaţii vizând taxele pentru companii în Irlanda, Luxemburg şi Olanda, a declarat o sursă apropiată situaţiei, în contextul îngrijorării că multinaţionale precum Apple beneficiază de concesii mai ample decât permit regulile UE. Corporaţii precum Amazon, Google şi Starbucks sunt criticate în Europa din cauza regimurilor fiscale favorabile de care beneficiază în unele ţări, într-o perioadă marcată de austeritate a cheltuielilor bugetare, potrivit Wall Street Journal.

După apelul Asociației Obștești ”Liga Bancherilor din Moldova”, este cunoscut faptul, că sectorul bancar din Republica Moldova a fost mereu un exemplu de eficiență a transformărilor structurale spre economia de piață, iar moneda națională, leul moldovenesc, a devenit un atribut indispensabil al independenței economice a țării. Anume acest sector a aplicat printre primele tehnologiile informaționale moderne, standardele internaționale de contabilitate și raportare financiară, gestionarea prudentă a riscurilor, principiile guvernării corporative.

Calificarea DipIFR a fost elaborată de ACCA pentru a oferi recunoaștere, pentru a îmbunătăți nivelul de cunoștințe și dezvolta dexterități de aplicare a IFRS. Începând cu anul 2007 peste 45 de profesioniști din Republica Moldova au obținut calificarea DipIFR Rus. Lista persoanelor certificate care au fost de acord cu publicarea numelui este prezentată mai jos.

Квалификация ДипИФР была разработана ACCA для признания, а также для повышения уровня знаний в области МСФО и навыков их применения на практике. Начиная с 2007 года квалификация ДипИФР Рус была присвоена более чем 45 специалистам из Молдовы. Список сертифицированных ДипИФР Рус, давших своё согласие на публикацию, представлен ниже.