Ieri a avut loc festivitatea organizată cu prilejul Zilei lucrătorului din agricultură şi industria prelucrătoare. Prim-ministrul Pavel Filip a felicitat reprezentanții domeniului cu această ocazie, menționând că aceștia sunt oamenii care știu să muncească, să construiască și, în pofida provocărilor, avansează. Pavel Filip a accentuat că Guvernul a depus eforturi considerabile în ultimii 3 ani pentru a redresa situația economică din țară și pentru a veni cu investiții în sprijinul agricultorilor. Astfel, fondul de subvenționare în agricultură a crescut până la circa 1 mld. de lei, fiind stinse datoriile pentru subvențiile neachitate agricultorilor în anii precedenți.

Începînd cu 1 ianuarie 2019, cheltuielile legate de achitarea ajutorului material anual şi a compensaţiilor parţiale a cheltuielilor prin intermediul prestatorului de servicii de plată, vor fi acoperite din bugetul de stat. Actualmente, potrivit Legii Fondului de susţinere a populaţiei, finanţarea programelor cu destinaţie specială în domeniul asistenţei sociale şi serviciilor sociale incluse în pachetul minim de servicii sociale, se realizează din contul transferurilor lunare efectuate de către persoanele juridice care prestează servicii de telefonie mobilă, în mărime de 2,5 % din venitul obţinut din vânzările aferente acestor servicii şi transferurile obţinute din plata suplimentară obligatorie în cuantum de 50 de lei de la perfectarea şi eliberarea certificatului de înmatriculare al automobilului.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

În Monitorul Oficial din 9 noiembrie curent a fost publicată Legea pentru ratificarea Înțelegerii cu privire la modificarea Acordului de grant, întocmit prin schimb de note, dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Japoniei privind implementarea Proiectului „Agricultura conservativă – dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a solurilor în Republica Moldova”. Documentul stabilește mecanismul de distribuire a bunurilor livrate de către partea niponă în procesul de implementare a Acordului de grant.

Stimați cititori, Vă aducem la cunoștință că în Monitorul Oficial de mâine, 17 august 2018, vor fi publicate legile ce fac parte din pachetul legislativ de reformă în domeniul fiscal, votate la ședința Parlamentului din 26 iulie curent: • Legea cu privire la modificarea unor acte legislative (nr. 178, 26 iulie 2018) • Legea pentru modificarea unor acte legislative (nr. 179, 26 iulie 2018) • Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală (nr. 180, 26 iulie 2018).

Întîrzierea achitării plăților în tranzacțiile comerciale a produselor alimentare va fi sancționată. Prevederea se conține într-un proiect de lege votat astăzi în lectură finală de Parlament, la propunerea agricultorilor, notează Noi.md.

Intenția de a investi în deschiderea unei fabrici de asamblare a autobuzelor electrice în Republica Moldova a fost anunţată de compania chineză ZTE în timpul unei întrevederii cu prim-ministrul Pavel Filip. Șeful Guvernului i-a îndemnat pe investitori să ţină un dialog permanent cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru, care este o verigă de legătură între Executiv și mediul de afaceri.

Pachetul de legi ce vizează reforma fiscală nu prevede înăsprirea regulilor de joc și nu presupune nicidecum o presiune suplimentară asupra mediului de afaceri. Afirmația a fost enunțată de directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, în cadrul unei ședințe a Camerei Americane de Comerț, organizată cu scopul de a informa comunitatea de business despre implementarea reformei fiscale. În mesajul său, șeful fiscului a menționat că pachetul de legi este o măsură importantă și bine gândită, asumată de Guvern, reieșind dintr-o analiză profundă a situației economice și vine să perfecționeze și să ajusteze legislația fiscală la evoluțiile economice și sociale atât la nivel național cât și internațional.

Investițiile sunt acea verigă a ciclului de viață a unei societăți, fără de care succesul în activitate nu poate fi atins. Indiferent de mărimea entității comerciale, genul de activitate, investițiile sunt cele ce fac ca o entitate sau alta să aibă un mod de activitate eficient, pot să genereze o impulsionare prin creșterea producției sau a volumului de servicii prestate, să îmbunătățească calitatea acestora, să condiționeze extinderea entității și diversificarea activității desfășurate.

Relațiile Republicii Moldova cu Banca Mondială şi implementarea Cadrului de Parteneriat cu Țara al Grupului Băncii Mondiale au fost discutate de prim-ministrul Pavel Filip și Satu Kahkonen, Director de țară pentru Belarus, Moldova și Ucraina. Părțile au făcut un schimb activ de opinii privind pachetul de legi care vizează amnistia capitalului, reforma fiscală și suportul pentru business.

În contextul vizitei echipei Băncii Mondiale, în perioada 8-12 octombrie 2018, de evaluare a progreselor la mijloc de termen înregistrate în cadrul realizării proiectelor privind îmbunătățirea eficienței sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din Chișinău și de Îmbunătățire a Drumurilor Locale, finanțate de BM, la Ministerul Economiei şi Infrastructurii a avut loc o întrunire de lucru. Directorul de țară pentru Moldova, Anna Akhalkatsi, a declarat că interconectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu cel al României în regim asincron va asigura beneficii inclusiv în cazul interconectării sincrone cu ENTSO-E, precum și va oferi Republicii Moldova posibilitatea de a acționa în calitate de hub electroenergetic pe piața regională de energie electrică.

Valoarea contractului de asigurare subvenționată a culturilor pentru anul 2019 este de 100800.00 lei. Evident, factura fiscală, emisă de Compania de asigurări la data de 01.12.2018, este tot de 100800.00 lei. Suma achitată în termen, până la 01.12.2018, conform contractului de asigurare este de 50400.00 lei. Când se recunoaște venitul (100800.00-50400.00) — 50400.00 lei, care s-a format în urma reducerii de 50% – în anul 2018 sau în anul 2019?

Ești contabil, finansist, director comercial? Atunci, cu siguranță, ai nevoie să știi ce prevăd noile modificări ale legislației ce fac parte din pachetul „Reforma fiscală”. În Monitorul Oficial de vineri, 17 august 2018, au fost publicate: • Legea cu privire la modificarea unor acte legislative (nr. 178, 26 iulie 2018), • Legea pentru modificarea unor acte legislative (nr. 179, 26 iulie 2018), • Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală (nr. 180, 26 iulie 2018).

Arhiva Cum se determină baza valorică a terenului agricol înstrăinat în anul 2009? Conform lit. a) alin. (1) art. 38 din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital înseamnă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil.

Pachetul de acte legislative propus pentru reformarea domeniului fiscal conține modificări și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, prin care se propun modificări majore ale cotelor contribuțiilor obligatorii de asigurări sociale achitate de angajatori. Angajatorii din sectorul privat, din instituțiile de învățământ superior și instituțiile medico-sanitare, începând cu 1 octombrie 2018, vor achita în loc de 23% la 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pentru anul 2018 doar 18%. Astfel, se propune reducerea cotei procentuale cu 5%.

Actualitatea campaniei cu genericul „Refuză salariul în plic – cere să îți fie respectate drepturile”, care a fost lansată de Serviciul Fiscal de Stat în luna martie curent în scopul informării, prevenirii și combaterii fenomenului muncii la negru şi achitării salariilor în plic, este confirmată de datele făcute recent publice de către Biroul Național de Statistică. Astfel, conform informaţiei oferite de BNS, munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit în anul precedent 6,2%, fiind, totuşi, în descreștere față de nivelul anului precedent (7,1% în 2016).

Miercuri, pe piaţa reglementată se desfăşoară o tranzacţie de clearing prin care Agenţia Proprietăţii Publice cumpără cele 41,09% din acţiunile nou emise ale celei mai mari instituţii financiare din ţară – Moldova Agroindbank (MAIB). În trei zile după desfăşurarea operaţiunii clearing, aproximativ spre seara zilei de 23 iulie, acest pachet se va afla deja în proprietatea Agenţiei.

Termenul de repatriere a mijloacelor bănești, a mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacțiile economice externe – contracte vânzare-cumpărare, barter, export în regim de consignație etc, se va majora de 2 la 3 ani. Prevederea este inclusă în pachetul legislativ elaborat în vederea reformării domeniului fiscal, votat joi, 26 iulie, de Parlament.

Tichetele de masă trebuie privite ca un pas al statului în întâmpinarea mediului de afaceri din Moldova. Declaraţia a fost făcută în cadrul interviului publicat de revista „Bănci & Finanțe — PROFIT”, cu genericul „Tichetele de masă – motorul capitalismului?”, de economistul IDIS «Viitorul», Veaceslav Ioniță, care susține că mediul de afaceri din Republica Moldova de mult timp a discutat subiectul cu privire la introducerea conceptului de „pachet social”.

În perioada 17-23 august, P.P. „Monitorul fiscal FISC.MD” a publicat, în ediția electronică, o serie de materiale cu analiză și comentarii la modificările operate recent în legislația fiscală, prin legile: Legea cu privire la modificarea unor acte legislative (nr. 178, 26 iulie 2018), Legea pentru modificarea unor acte legislative (nr. 179, 26 iulie 2018),Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală (nr. 180, 26 iulie 2018)