În luna noiembrie 2015, între persoana fizică E. în calitate de vânzător, „Z. ” LTD în calitate de cumpărător și SRL „R.G.” în calitate de intermediar, a fost încheiat un antecontract de vânzare–cumpărare, asigurat prin arvună în sumă de 1000 de euro. Părțile s-au obligat pe viitor să încheie un contract de vânzare-cumpărare a bunului imobil – apartamentul X, în condițiile și modul stabilite de antecontractul menţionat. Totodată, conform contractului prealabil de vânzare-cumpărare enunțat, a fost stabilit că, în cazul neexecutării acestui contract de către cumpărător, suma arvunei nu se va restitui acestuia și va rămâne la vânzător ca penalitate în mărimea arvunei. În caz de neexecutare a acestui contract de către vânzător, acesta era obligat să restituie cumpărătorului în termen de 3 zile suma arvunei în mărime dublă.

În articol vor fi examinate aspectele ce țin de perfecționarea documentelor în colectarea ouălor și determinarea adaosului greutății vii a păsărilor, luând în considerare documentele primare și centralizatoare care ar asigura managementul de top cu informațiile necesare în luarea deciziilor referitor la:

Contract de societate civilă (conform art. 1926 Cod civil (CC)), reprezintă cazul în care două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.

În categoria infracțiunilor economice incriminate de Codul penal (în continuare – CP) este prevăzută și infracțiunea de insolvabilitate intenționată (art. 252 din CP). Remarcăm că infracțiunea de insolvabilitate intenționată este reglementată de CP în trei variante-tip şi în două variante agravante

Dacă în rezultatul reparației nu se majorează durata de funcționare utilă ( de exemplu, schimbarea unei părți a mijlocului fix), atunci cheltuielile de reparație le putem trece la cheltuieli curente?

1. (28.6.4.40) Care vor fi obligaţiile privind TVA la primirea plăţii de arendă pentru arenda pămîntului?

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Conform pct. 22 din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr.352/2017 (în continuare - Instrucțiune), persoanele juridice sau organizaţii cu statut de persoană fizică nerezidentă care deţin obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale depun cererea de atribuire a codului fiscal (anexa nr.2 la Instrucţiune), în termen de trei zile lucrătoare de la data apariţiei obligaţiei fiscale sau a obiectului impozabil, la subdiviziunea SFS în a cărei rază a apărut obiectul impozabil/obligaţia fiscală sau prin SIA „e-Cerere” modulul „Înregistrarea on line a contribuabililor” la care se va anexa:

La eliberarea certificatului de moștenitor pentru bunurile imobile din sate, cu excepția terenurilor cu destinație agricolă și a terenurilor pe care nu sunt amplasate construcții, plata se stabilește în mărime de 150 de lei pentru fiecare bun imobil separat. În Monitorul Oficial din 17 august curent a fost publicată Legea pentru modificarea metodologiei calculării plății pentru servicii notariale, precum și Decretul de promulgare al legii.

„Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” în cadrul achizițiilor publice a devenit principiul fundamental care trebuie să orienteze alegerea autorităţii contractante. Ca rezultat al modificărilor operate la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, aceasta nu mai este doar unul dintre criteriile de atribuire și este determinată prin aplicarea unuia dintre cele patru criterii definite de legislaţia naţională: a) preţul cel mai scăzut; b) costul cel mai scăzut; c) cel mai bun raport calitate-preţ; d) cel mai bun raport calitate-cost.

În prezent, în căutare de noi parteneri de afaceri, agenții economici și persoanele fizice identifică oferte de participare la diferite expoziții și târguri, pentru a-și promova produsele/mărfurile pe piețele internaționale. În consecință, este necesară vămuirea bunurilor fabricate, care trebuie transportate temporar în străinătate sau din străinătate. Desigur, la acest capitol, există și unele probleme asociate cu primirea autorizațiilor de la autoritățile vamale (i), depunerea și perfectarea declarațiilor vamale (ii), precum și constituirea garanțiilor

O procedură de executare intentată de executorul judecătoresc acordă creditorului și debitorului drepturile și obligațiile reglementate de Codul de executare (CE). Creditor este persoana fizică sau juridică în al cărei interes a fost emis documentul executoriu, iar debitor este persoana fizică sau juridică obligată, prin documentul executoriu, să efectueze anumite acţiuni ori să se abţină de la efectuarea lor.

În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanțelor și constituie: a) valoarea activelor de capital procurate; b) valoarea activelor de capital create de contribuabil. În cazul lipsei documentelor de confirmare a valorii bunurilor imobiliare construite cu forţele proprii, baza valorică constituie valoarea de piaţă estimată de organele cadastrale teritoriale;

În perioada 2 februarie – 31 martie curent, antreprenorii din Republica Moldova care au mărci comerciale înregistrate, pot depune dosarele de participare în cadrul concursurilor „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității produselor și serviciilor”.   Concursurile organizate de Camera de Comerț și Industrie (CCI)  în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Institutul de Standardizare, Centrul Național de Acreditare, Centrul Național Anticorupție (CNA) și Confederația Națională a Sindicatelor au fost lansate astăzi în cadrul unui eveniment.

 Persoana fizică a obținut în anul 1999 un garaj în baza listei de privatizare eliberate de Cooperativa de construcție a garajelor „X”. Pe parcursul anilor garajul a fost renovat, iar în anul 2021 acest bun a fost înstrăinat în baza unui contract de vânzare-cumpărare. Cum urmează a fi determinată baza valorică în cazul dat?  Prevederile cap. 5 „Creșterea și pierderea de capital” al Titlului II din CF se aplică contribuabililor persoane fizice rezidenţi și nerezidenţi ai RM care nu practică activitate de întreprinzător și care vând, schimbă sau înstrăinează sub altă formă active de capital.

Profesia de administrator al insolvabilității implică efectuarea şi întreprinderea unui spectru larg de acțiuni complexe care, la rândul lor, predefinesc din start o multitudine de atribuții şi drepturi pentru administrator şi lichidator. Astfel, în art. 66 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 sunt stabilite  atribuțiile administratorului sau lichidatorului în cadrul procedurii de insolvabilitate.     Conform prevederilor art. 66 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 149/2012, administratorul şi lichidatorul are atribuția de

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

În anul 2020 o persoană fizică a înstrăinat un imobil (apartament), care nu a servit ca locuință de bază la prețul de 600 000 lei. Imobilul a fost procurat anterior în anul 2015 la prețul de 450 000 lei, iar după procurare persoana fizică a efectuat reparația capitală a acestuia în suma de 100 000 lei, dispunând de documentele confirmative (facturi fiscale, bonuri de casă) eliberate de întreprinderea ce a prestat serviciile de reparație. Astfel, la determinarea obligației fiscale privind impozitul pe venit și, respectiv, la determinarea bazei valorice a imobilului se vor lua în considerare cheltuielile legate de reparația imobilului?

Declarația-cerere privind înregistrarea contractului de transmitere în posesie și/sau folosinţă (locaţiune, arendă, usufruct, superficie) a proprietății imobiliare ar putea fi depusă și prin intermediul poștei electronice. Aceasta, împreună cu documentele confirmative autentificate prin semnătură digitală, va fi transmisă la adresa electronică a Serviciului Fiscal de Stat: mail@sfs.md.   Autoritatea fiscală propune pentru consultare publică proiectul Ordinului cu privire la modificarea și completarea Ordinului SFS nr.622/2018. privind particularitățile administrării prevederilor art.901 alin.(34) din Codul fiscal.  

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103din cod;  b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151); c) reprezentanţă permanentă;