Partea I Partea II §3. EXERCITAREA DREPTULUI DE REZOLUȚIUNE A. Dreptul de a alege Intervenirea unei cauze de rezoluţiune a contractului (cum ar fi neexecutarea esenţială a contractului) nu este prin sine un eveniment rezolutoriu, fiindcă asupra rezoluţiunii, act juridic, decide intenţionat partea îndreptăţită.

Conform legislației în vigoare, contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2020 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent.   Art.83 din Codul fiscal prevede că, dreptul de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Însă obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) survine la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care: - au obligații privind achitarea impozitului pe venit;

Relațiile în cadrul contractului de societate civilă sunt reglementate de prevederile Capitolului XXVII din Titlul III al Cărții a treia a Codului civil.          În conformitate cu art.1926 din Codul civil, prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile. 

Partea I. §2. CAUZELE REZOLUȚIUNII Prezentarea generală. Rezoluţiunea contractului constituie o încetare prematură a raportului juridic dintre părţile contractante, care contravine raţiunii fundamentale a oricărui contract, și anume executarea corespunzătoare a obligaţiilor generate astfel. Rezoluţiunea, de asemenea, este o derogare de la principiul obligativităţii contractului (pacta sunt servanda). Din aceste raţiuni, art. 1084 alin.(1) din Codul civil (CC) prevede o listă exhaustivă de cauze ale rezoluţiunii: contractul nu poate fi altfel rezolvit decât: a) în temeiurile prevăzute de lege; sau

Ținând cont de ajustările efectuate în textul Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (în continuare Legea nr.845/1992), în partea ce vizează măsurile de plafonarea a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice, în prezentul articol se propune examinarea principalelor întrebări aferent noilor reglementări prevăzute la art.6 din lege, în partea ce vizează drepturile și obligațiile  întreprinderilor.     Este necesară deschiderea conturilor curente de către plătitor în vederea onorării obligațiilor de plată?  

Întreprinderea X SRL beneficiază de servicii prestate de persoane fizice interdependente rezidenți ai RM. Care este modalitatea de aplicare a impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat în aceste circumstanțe? Când și în ce condiții întreprinderea este în drept să deducă cheltuielile aferente serviciilor prestate? Cum se reflectă cheltuielile în cauză în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12)?  

Acordarea Î.S. „Moldelectrica” a unui împrumut cu dobândă preferențială și scutirea de plata TVA pentru implementarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova şi România, Faza I” notificate de către Ministerul Finanțelor nu constituie ajutor de stat în sensul art. 3 din Legea cu privire la ajutorul de stat1. Decizia Consiliului Concurenței Nr. ASO-13 din 06.05.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial din 8 mai curent. Decizia a fost luată în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.

În practica Serviciului Fiscal de Stat (SFS), tot mai frecvent, se atestă situații în care persoanele (fizice sau juridice) solicită restituirea din buget a amenzii contravenționale achitate, din motiv că decizia de aplicare  a sancțiunii a fost anulată de către instanța de judecată. De multe ori, însă, aceste solicitări nu pot fi realizate, din cauza unor omisiuni ale persoanelor. În acest articol vom prezenta care sunt acțiunile ce trebuie întreprinse de persoană pentru ca aceasta să poată beneficia de restituirea unei amenzi contravenționale care a fost achitată.

Contractul de societate civilă încheiat în cazul constituirii organismelor de plasament colectiv trebuie să conțină informații privind identitatea fondului de investiții: denumirea, sediul, data constituirii, numărul şi data avizului de constituire eliberat de Comisia Naţională a Pieței Financiare, adresa web și e-mail.   CNPF a elaborat și propune pentru consultare publică proiectul hotărârii de modificare a unor acte normative, care prevede completarea Regulamentului privind avizarea constituirii și funcționării organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, aprobat prin Hotărârea CNPF nr.49/2014  cu o anexă ce va reglementa conținutul minim al contractului de societate civilă.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

Prevederi privind gestionarea mijloacelor bănești în numerar Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova (Normele) sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25.11.1992 (HG nr. 764/1992). Conform Normelor menționate, toate întreprinderile de stat, cooperatiste, pe acţiuni, de arendă colective, mixte, obștești etc., asociaţiile, organizaţiile și instituţiile (în continuare – întreprinderi), indiferent de statutul lor juridic, sunt obligate să consemneze mijloacele lor bănești în instituțiile financiare.

Criza cauzată de răspândirea pandemiei COVID-19 a avut un impact imens asupra economiei mondiale în anul 2020. Măsurile întreprinse pentru combaterea răspândirii infecției au dus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională. Ca urmare a efectelor respective a fost afectată piața muncii.

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției prevede introducerea modificărilor în Codului penal, Codului de procedură penală și Legea nr.48/2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (Legea nr.48/2017) și implementarea măsurilor care vor spori capacitățile instituționale ale ARBI. Autorii susțin că revizuirea normelor existente va contribui semnificativ la eficientizarea exercitării atribuțiilor Agenției.   Proiectul înaintat pentru consultări publice a fost elaborat în conformitate cu recomandările expuse în Raportul privind evaluarea RM în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

Apare obligația de a achita impozitul pe bunuri imobiliare și impozitul pe avere în cazul în care persoana deține doar dreptul de posesie asupra bunului?   După cum prevede legislația civilă a RM, posesia asupra unui bun apare în cazul exercitării voite a stăpânirii de fapt asupra acestuia, iar posesor al dreptului este persoana care a început să-l exercite ca un titular. Posesorul este prezumat proprietar al bunului până la proba contrară, cu excepția cazului  în care dreptul de proprietate se dobândeşte prin înregistrare într-un registru de publicitate. Corespunzător, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândeşte la data înregistrării în registrul bunurilor imobile.

Progresul tehnologic ne dă peste cap realitatea legislativă fiscală, precum şi practica contabilă existentă. Apar diverse situații, din ce în ce mai complexe, generate de noile forme de business şi metodele/instrumentele moderne de plată. În momentul de faţă, deseori se întâmplă că produsele IT pot fi valorificate („monetizate”) de către dezvoltatori (companii IT) prin intermediul publicității, aceasta de multe ori fiind unica posibilitate de a obține venituri din dezvoltarea şi crearea acestor produse software: aplicații, website-uri etc.

Conform art. 12 pct. 14) din Codul fiscal, noţiunea de cîştiguri în scopul impozitării reprezintă veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale atît în formă monetară, cît şi nemonetară.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

Агентство публичной собственности подготовило проект поправок к постановлению правительства об управлении публичной собственностью и ее разгосударствлении, предложив отказаться от приватизации некоторые объектов госсобственности, включив при этом в список госактивов для приватизации несколько новых предприятий. Так, из списка объектов госсобственности, подлежащих приватизации, предлагается исключить шесть объектов. В их числе два расположенных в Бельцах предприятия энергетического комплекса – АО «Rețelele Electrice de Distribuție Nord» и АО «Furnizarea Energiei Electrice Nord», которые на 100% принадлежат государству.