Creşterea economică se va diminua esenţial în anul 2014, estimativ pînă la circa 3,0%, potrivit Centrului Analitic Independent „Expert Grup”, informează MOLDPRES. „Totuşi, şi această prognoză este supusă unor riscuri externe majore, asociate în mare parte cu înrăutăţirea situaţiei economice din Rusia şi Italia, care ar putea submina şi mai mult cererea pentru export şi influxurile de remiteri”, se arată într-o analiză semnată de Adrian Lupuşor, directorul „Expert Grup”.

Banca Centrală Europeană, gardia­nul zonei euro, va decide probabil luna viitoare să implementeze pentru prima dată dobânzi negative la facilităţile de depozit, ceea ce ar însemna că va taxa băncile comerciale care preferă să-şi păstreze banii în siguranţă la BCE în loc să-i investească, scrie Der Spiegel. Scopul acestei măsuri este de a stimula creditarea. Peter Praet, economistul-şef al BCE şi reprezentant al Germaniei în consiliul guvernator al instituţiei, va recomanda probabil în şedinţă de pe 5 iunie ca banca să reducă principala dobândă de refinanţare de la actualul nivel de 0,25% la minimul record de 0,15%.

Polonia ar putea intra mai rapid în zona euro dacă s-ar renunţa la cerinţa ca zlotul să fie ancorat de euro în meca­nismul ratelor de schimb cunoscut ca ERM-2, a afirmat un con­silier al premierului Donald Tusk, sugerând astfel că atunci când cea mai puternică economie din estul Europei va adopta euro, ar vrea ca procesul să urmeze propriile reguli, scrie EurActiv. Discuţiile despre mecanismul ratelor de schimb, în care o monedă este ancorată de euro timp de cel puţin doi ani, sunt pur teoretice pentru că alte condiţii blochează, în condiţiile actuale, intrarea Poloniei în zona euro, dar sunt în ton cu eforturile Varşoviei de a-şi mări influenţa ca forţă economică şi diplomatică europeană.

Volumul vânzărilor Sudzucker Moldova în 2013 a constituit 959 mil. lei, ceea ce este cu 50 mil. mai puţin faţă de anul precedent. Iar profitul brut din vânzări a fost cu 90 de milioane de lei mai mic decât în 2012. În consecinţă, pentru prima dată în ultimii cinci ani, compania a înregistrat pierderi de 4,9 mil. lei.

Deşi Banca Naţională a Moldovei (BNM) a anunţat pentru astăzi un curs oficial de 18.1129 lei pentru un euro şi 13.0679 lei pentru un dolar, experţii afirmă că este vorba de o creştere temporară şi e cauzată de evoluţia euro pe piaţa internaţională. Astfel, marţi, 31 decembrie, cursul oficial nu va fi mai mare de 17.90 lei pentru un euro, prognozează doctorul în economie Sveatoslav Mihalache, expert financiar la Financial Brains, citat de Moldpres.

Situația înregistrată în ultima perioadă pe piața valutară internă este generată în mare parte de caracteristicile sezonului rece, dar și de evenimentele din exterior. De această părere este guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, care spune că din primăvară starea de lucruri la acest capitol se va schimba.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul şedinţei din 30 ianuarie 2014, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărîre: 1. se menţine rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 3.5 la sută anual; 2. se menţin ratele de dobîndă:

Astăzi, 29 noiembrie 2013, leul moldovenesc împlinește 20 de ani de la fondarea sa. Leul moldovenesc este moneda națională a Republicii Moldova și este compus din 100 de subunități care se numesc bani, iar codul internațional prin care este descris valuta este ISO 4217 MDL. La moment MDL se divide în 9 tipuri de bancnote și în 4 tipuri de monede.

Franta face eforturi mari, dar are nevoie de reforme si de stabilitate fiscala, in timp ce Germania este un exemplu de urmat pentru celelalte state europene, a afirmat presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, intr-un interviu acordat publicatiei Journal du Dimanche, relateaza AFP.

Peste 60 de reprezentanţi ai companiilor din Chişinău şi din ţară au participat la conferinţă Pe data de 20 februarie 2014 a avut loc cea de-a patra conferinţă anuală de fiscalitate organizată de EY în Chişinău. Specialiştii în fiscalitate şi contabilitate din cadrul companiei au prezentat informaţii actualizate ce ţin de închiderea anului financiar 2013, precum și despre principalele modificări aduse reglementărilor fiscale şi altor acte normative fiscal-contabile, care vor avea impact asupra companiilor din Moldova în anul 2014.

Сapitolul 1. Oferta internă Analiza obiectivă a datelor statistice dezavuează ideea că creșterea economică din 2013 ar fi fost determinată integral de agricultură. Agricultura a avut un rol foarte important, dar componentelor non-agricole le revin circa 50% din sporul de PIB realizat, iar creșterea acestora a accelerat în comparație cu anul 2012.

Euro este prea puternic, prea german, în loc să fie un pic mai italian sau francez, a declarat ministrul industriei din Franţa, Arnaud Montebourg, într-un apel către Banca Centrală Europeană (BCE) pentru deprecierea monedei, care ar face companiile europene mai competitive la nivel global.

Informaţia menţionată poate fi obţinută de pe pagina http://www.bnm.md/md/official_exchange_rates Mai jos prezentăm un extras de pe această pagină, care cuprinde informaţii doar despre unele valute.

Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de salariat pentru munca prestată, precum şi recompensele garantate de stat (cum este plata pentru concediul de odihnă sau plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă) şi alte plăţi suplimentare, conform contractelor între plăţi (cum sunt facilităţile acordate de patron).

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.

În conformitate cu prevederile art. 793 din Codul fiscal, forma certificatelor care atestă reşidenţa şi impozitele achitate de către nerezidenţi în Republica Moldova, precum şi lista documentelor, în baza cărora se eliberează acestea, se stabilesc de Guvern.