Mijloacele în formă de Drepturi Speciale de Tragere (DST) alocate de Fondul Monetar Internațional Republicii Moldova prin intermediul Băncii Naționale a Moldovei în sumă de 165 mld. DST se vor utiliza pentru finanțarea necesităților bugetului de stat. Executivul a aprobat în ședința de astăzi, 22 septembrie, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind utilizarea DST alocate de FMI.   După cum a comunicat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, la 2 august curent, Consiliul Guvernatorilor FMI a decis alocarea suplimentară de DST în sumă de $650 mld. (456 mld. DST) țărilor membre ale organizației.

Ținând cont de lansarea unei reformei naționale în Republica Estonia, cu care Moldova are semnat un Acord în domeniul asigurărilor sociale, partea estonă a solicitat ratificarea Protocolului de modificare a Acordului, proiectul căruia a fost examinat ieri, 30 septembrie, în cadrul ședinței de Guvern.    Potrivit documentului, reforma constă în schimbarea conceptului de incapacitate de muncă în capacitate de muncă, avându-se în vedere schimbarea atitudinii față de persoanele cu capacitatea redusă de muncă și în acordarea suportului acestora pentru a se integra mai ușor sau a se menține pe piața muncii.

Cerințele de organizarea instituțională şi administrarea sectorului zootehnic, cele privind comerțul, condițiile de eliberare a certificatelor zootehnice, dar și drepturile și obligațiile deținătorilor de animale vor fi reglementate de o nouă lege a zootehniei, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea avizului acesteia fiind susținut de Cabinetul de miniștri în ședința din 27 aprilie.    Legea zootehniei se va aplica pentru animalele de reproducție și materialul germinativ provenit de la acestea în cazul în care se intenționează ca animalele sau descendenții să fie înscrise ca animale de reproducție de rasă pură într-un registru genealogic. În același timp, prevederile legii nu se vor extinde

Exportul moldovenesc în ţările UE în perioada ianuarie – aprilie 2018, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, a crescut cu 38,5% şi a atins cifra de $595 mil. Biroul Naţional de Statistică cominică că exportul în UE pentru primele patru luni curent a deţinut o cotă de 67,8% din totalul exporturilor (63,0% – în ianuarie-aprilie 2017). Cele mai mutle mărfuri autohtone au fost exportate în România, Italia, Germania, ţări care au majorat considerabil importul din Moldova.

În Monitorul Oficial de astăzi, 17 septembrie 2021, a fost publicat Codul vamal nr. 95 din 24 august 2021 și Decretul de promulgare al acestuia. Reamintim că noul Cod vamal are ca scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și ajustarea acesteia la angajamentele asumate de Republica Moldova prin acordul de Asociere RM–UE.   Principalul obiectiv al Codului vamal constă în  intensificarea comerțului internațional prin armonizarea cadrului legislativ național vamal cu standardele europene, reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor și utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale.

Oferirea unui sistem unic integrat de colectare, stocare, generalizare, analiză și publicare a situațiilor financiare, a raportului conducerii și a raportului auditorului ale entităților sunt scopurile conceptului sistemului informațional ”Depozitarul public al situațiilor financiare” elaborat de Biroul Național de Statistică, ținând cont de prevederile art. 8 (alin.4) din Legea nr.287/2017 contabilității și raportării financiare, potrivit cărora BNS gestionează Depozitarul public al situațiilor financiare (DPSF). Proiectul a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Ce acțiuni poate să întreprindă agentul economic pentru a nu fi sancționat în baza Legii nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacțiile economice externe (Legea nr. 1466/1998)?

Proiectul de lege cu privire la Codul vamal a fost aprobat astăzi, 24 august curent, în lectura a III-a și finală, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului. Proiectul are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și ajustarea acesteia la angajamentele asumate de Republica Moldova prin acordul de Asociere RM– UE. Noul Cod vamal are 11 titluri.

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova activele oficiale de rezervă ale BNM au atins suma de $4,048 mld. Astfel, la situația din 29 octombrie 2021 acestea s-au majorat față de cele înregistrate la data de 30 septembrie cu $86,48 mil., comunică Banca Națională a Moldovei. Potrivit regulatorului, majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de: înregistrarea suportului bugetar în favoarea Ministerului Finanțelor al RM debursat de Comisia Europeană, în numele UE: $99,49 mil. (echivalentul a 86,1 mil. EUR), dintre care $57,4 mil. (echivalentul a 49,7 mil. EUR) sub formă de asistență macrofinanciară (ultima tranșă de împrumut);

Începând cu perioada de gestiune 2020, entitățile-mamă ale grupurilor mari de entități, precum și ale celor mici și mijlocii în cazul în care una dintre entitățile afiliate este entitate de interes public, în conformitate cu prevederile stipulate în art. 27 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) și pct. 12 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare consolidate” (Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 93/2019 cu modificările ulterioare) sunt obligate să întocmească și să prezinte bilanțul consolidat, situația consolidată de profit și pierdere și nota explicativă la situațiile financiare consolidate.

În cadrul Proiectului DanubeChance 2.0 „Acceptarea eșecului pentru a facilita accesul antreprenorilor la a doua șansă în afaceri” a fost desfășurat cel de-al treilea atelier de lucru „Politici și instrumente de suport al antreprenorilor la a doua șansă în afaceri, implementate în țările din regiunea Dunării”, la care au participat reprezentanți ai instituțiilor de stat și organizațiilor de suport al antreprenorilor din țările partenere, experți internaționali, mentori din 13 țări. Republica Moldova a fost prezentată de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   

Similar Parcului IT, în Republica Moldova ar putea fi conceput parcul virtual pentru servicii de afaceri internaționale. Ministerul Economiei a propus pentru consultări publice Analiza impactului în procesul de fundamentare a proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea legii respective, care va replica regimul fiscal acordat Parcului IT, cu adaptare la specificul serviciilor de afaceri internaționale externațizate1.   Drept sector țintă în scopul analizei impactului au fost selectate activitățile economice de la 12 coduri CAEM (activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal, afaceri și management, studierea pieței și de sondare a opiniei publice, activități în sectorul HR etc.), care ar putea deveni

Serviciul Vamal (SV), prin prisma competențelor sale, deține un rol important în asigurarea protecției vamale a proprietății intelectuale. În conformitate cu art.3 din Legea nr.114/2014 cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea

Sectorul IMM este motorul economiei naționale, care, însă, este în faza de dezvoltare, având un potențial înalt nevalorificat. Companiile mici și mijlocii prezintă 98,6% din numărul total de întreprinderi, dintre care aproximativ 85,4% sunt micro-întreprinderi cu un număr mai mic de 10 angajați (în medie, 6 locuri de muncă per întreprindere), dar care asigură 60,1% din locurile de muncă și aproape 40% din volumul veniturilor din vânzări.   Pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector autoritățile, cu suportul experților europeni, au elaborat conceptul Programului Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026 (PACC), care  a fost prezentat astăzi, 15 aprilie,

Partea I a fost publicată în nr. 6(54) Veniturile independente Cu referire la veniturile independente, merită a fi menționat că acestea acoperă, în mare parte, activitatea de întreprinzător definită în Codul fiscal1 desfășurată de persoanele fizice (inclusiv activitatea profesională sau independentă în sensul CF).

Sub pretextul că ofertanții trebuie să prezinte, la momentul depunerii ofertelor, garanții ale înțelegerii depline a modului de executare a viitoarelor lucrări, tot mai multe autorități contractante impun acestora anumite condiții, cerințe de ofertare, astfel că, în ultimul timp, tot mai des întâlnim în cadrul documentațiilor de atribuire cerința privind vizitarea obligatorie a amplasamentului lucrărilor ce fac obiectul viitorului contract.

Autoritățile propun ajustarea cadrului normativ național la prevederile Directivei UE privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Astfel, pe agenda ultimei ședințe a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător a fost inclus proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (legea practicilor comerciale neloiale).   Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior cu un capitol ce va reglementa relațiile contractuale dintre furnizor și cumpărător la livrarea de produse agricole și alimentare, care se vor stabili prin contracte încheiate în scris, inclusiv în formă electronică, prin mijloace electronice sau la distanță, negociate în prealabil de către părți.

 Unul din cele mai importante sectoare ale sistemului contabil naţional reprezintă contabilitatea de gestiune, care este un „sistem de colectare, prelucrare, pregătire şi transmitere a informaţiei contabile pentru planificarea, calcularea costurilor, verificarea şi analiza executării bugetelor, în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale”1. Acest important sistem foloseşte metode şi procedee proprii, are trăsături distinctive şi formează un cerc vast de indicatori, care, la rândul său, influenţează nemijlocit conţinutul şi scopurile contabilităţii financiare. Importanţa acesteia rezultă din tipul de conexiune care prevede realizarea legăturilor reciproce cu ajutorul conturilor de control (adică a

Serviciul Fiscal de Stat găzduiește, în perioada 15 martie – 01 aprilie 2021, o misiune a Fondului Monetar Internațional care va furniza sprijin în îmbunătățirea abordărilor actuale privind managementul riscurilor de conformare. Misiunea are loc în contextul noului Proiect de consolidare a guvernanței fiscale în țările Parteneriatului estic al Uniunii Europene demarat în anul 2021.

Cea de-a treia rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Republica Letonia, precum şi Acordului dintre Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova şi Ministerul Bunăstării al Republicii Letonia pentru implementarea Acordului în domeniul securităţii sociale dintre țările noastre se desfășoară în perioada 28-30 septembrie 2021, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Acordul are drept scop asigurarea unui cadru de garanţii în domeniul asigurărilor sociale pentru lucrătorii migranţi din ambele state care desfăşoară sau au desfăşurat o activitate legală de muncă şi în prezent domiciliază pe teritoriul unuia din statele contractante.