Astăzi, 16 aprilie 2021, au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministerului Finanțelor nr.59 din 14 aprilie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor, prin care a fost modificat Ordinul MF nr.76/2020, documentul fiind publicat în MO. Astfel, în urma aprobării Dispoziției nr.02/2021 a Comisiei pentru Situații Excepționale din Republica Moldova, au fost operate modificări în parte ce ține Programul de rambursare a TVA . Deci, prin Ordinul nr.59 din 14 aprilie 2021 a fost completat/modificat Ordinul nr.76/2020 al Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea Regulamentului privind rambursarea TVA

În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 9) din Codul fiscal, importul de servicii este calificat drept prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale RM, pentru care locul prestării se consideră a fi RM. Totodată, art. 111 alin. (1) lit. e) liniuța a treia din CF stabilește că locul prestării serviciilor consultanţilor, birourilor de consultanţă, contabililor este sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului serviciilor.     

Apare pentru persoana fizică obligația cu privire la impozitul pe venit aferent venitului obținut din comercializare activelor de capital prin intermediului unui broker, mijloacele bănești fiind păstrate pe contul brokerului?

Persoana ce desfășoară activitate independentă[1], a procurat de la persoana fizică ce nu desfășoară activitatea de întreprinzător nuci în valoare de 20000 de lei. Este obligată sau nu persoana ce desfășoară activitate independentă, în cazul dat, să rețină impozit pe venit la sursa de plată?   În conformitate cu art. 901 alin. (35) din CF, persoanele specificate la art.90 din CF reţin un impozit în mărime de 6% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali, a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor

 Persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător și persoanele juridice care extrag apă din sursele de apă de suprafață și din cele subterane (exceptînd apa minerală naturală extrasă și/sau utilizată în scopul îmbutelierii), și o utilizează ca materie primă pentru fabricarea de produse (bere, cvas, băuturi nealcoolice, etc.), aplică cota de 0,3 lei/m3. [Completarea bazei generalizată a practicii fiscale conform scrisorii Ministerului Finanțelor nr. 15/2-13/114 din 21.03.2022].

Conform pct.6 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr.21 din 18 mai 2022, prin derogare de la prevederile art.104 lit.a) din Codul fiscal, pe perioada stării de urgență, începând cu 19 mai 2022, exportul și livrarea asimilată exportului, inclusiv în Portul Internațional Liber Giurgiulești și în Zonele Economice Libere, a uleiului de floarea soarelui (poziția tarifară 1512), se scutește de TVA fără drept de deducere.

Importul de produse alimentare cu termenul de valabilitate de până la 90 de zile, în cazul în care a rămas mai puțin de 1/3 din termenul stabilit de producător, ar putea fi interzis.  Totodată, pentru alte produse alimentare ar putea fi interzis importul în cazul în care au rămas mai puțin de 60 de zile până la expirarea termenului de valabilitate al acestora.   Comisiile parlamentare au examinat în cadrul ședințelor de ieri, 25 mai, proiectul de lege ce prevede modificarea Legii nr.306/2018 privind siguranța

Cuantumul bursei pentru șomerii înmatriculați la cursuri de formare profesională va spori de la 15% la 45% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent și se va acorda proporțional frecvenței la instruire.  Pe agenda ultimei ședințe a secretarilor generali din anul precedent a fost inclus proiectul de modificare a Legii nr.105/2018  cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj, ce are drept scop sporirea accesului șomerilor și angajatorilor la serviciile și măsurile de ocupare a forței de muncă.   Astfel, de subvențiile pentru crearea sau adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități vor putea beneficia toți angajatorilor publici și privați,

De modul în care autoritățile publice inițiază și desfășoară procedurile de achiziții pentru propriile necesități, în mare parte, depinde eficiența utilizării banilor publici. Pierderile rezultate din achizițiile publice afectează grav dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice, ducând la deteriorarea mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, afectând calitatea vieții cetățenilor. De asemenea, achizițiile publice reprezintă un domeniu propice pentru manifestarea corupției, care prin efectele multiple și complexe ale acesteia erodează statul pe toate dimensiunile sale.

Ținând cont de faptul că prevederile Hotărârii Guvernului nr.177/1997 privind perfecționarea mecanismului de reglementare a comerțului exterior, precum şi a altor domenii reglementate de Hotărârea respectivă au fost supuse unor transformări radicale, care se aliniază tendințelor actuale în materie de desfășurare a comerțului extern și acordurilor comerciale/politice semnate de Republica Moldova, iar instituțiile administrației publice centrale vizate în hotărâre în mare parte au fost lichidate sau au fost supuse reorganizării, Ministerul Finanțelor propune abrogarea acestui act normativ. Proiectul  hotărârii Executivului în acest sens este propus de autoritate pentru consultări publice.

Conform Raportului Casei Naționale de Asigurări Sociale privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), în primele șapte luni ale anului 2021, în BASS au fost acumulate venituri în sumă de 16385,1 mil. lei sau 62,1% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei. Astfel, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 9126,0 mil. lei sau 60,5% din suma anuală prevăzută de 15080,1 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2020, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 1172,0 mil. lei sau cu 14,7%.

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) sunt organizații necomerciale cu statut juridic special, constituite benevol de persoane fizice și juridice, care activează în baza Legii asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (Legea nr. 139/2007). Ele sunt asociate pe principii comune cu scopul sprijinirii activităților legale ale membrilor săi în vederea îmbunătățirii condițiilor economice și sociale ale acestora.

Potrivit pct.8 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr.21 din 18 mai 2022, la solicitarea, pe perioada stării de urgență, a restituirii TVA de către întreprinderile care au efectuat exporturi sau livrări asimilate exportului de ulei de floarea soarelui, prevederile punctului 13 din

Legea nr. 90 din 7 aprilie 2022, prin care au fost operate modificări în art.6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, a fost publicată astăzi, 22 aprilie, în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare.   Noile prevederi extind drepturile întreprinderilor ce țin de efectuarea tranzacțiilor în numerar. Astfel, pe lângă permisul de încasare de la cetățeni a plăților în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate, legislația prevede expres și dreptul de efectuare în raport cu persoanele fizice a plăților în numerar în sumă ce nu depășește 10000 de lei lunar pentru achiziționarea deșeurilor de metale feroase și neferoase pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit modificărilor operate la art.23 alin.(2) din Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, în redacția Legii nr.257/2020 (în vigoare din 01 ianuarie 2021) persoanele fizice, incluse la începutul anului de gestiune în una din categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2 (devin salariați), care pe parcursul anului se includ în

Codul fiscal ar putea fi completat cu capitolul 104 ce va reglementa regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase. Un proiect de lege în acest sens este înregistrat pe agenda Parlamentului.   Astfel, agentul economic care procură deșeuri de metale feroase și neferoase de la persoanele fizice ar putea asigura reținerea finală la sursa de plată 12% din venitul anual impozabil din plățile efectuate în folosul subiectului impunerii.

Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost operate şi unele modificări în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999), în care, începând cu 1 ianuarie 2021, a fost inclusă o nouă categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, Anexa nr. 1 la Legea 489/1999 (Categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii) a fost completată cu pct. 1,61 – liber profesioniştii care practică activitate în sectorul justiţiei.

Deciziile instanței de apel nu vor putea fi supuse recursului, fiind definitive și irevocabile de la pronunțare, prevăd modificările la Legea insolvabilității nr. 149/2012, aprobate cu 64 de voturi în Parlament astăzi, 17 martie, în lectura a doua.  Inițiativa susținută de legiuitor a fost elaborată de către Ministerul Justiției în scopul înlăturării vidurilor legislative și a neconcordanțelor normative dintre Legea nr. 149/2012 și Codul de procedură civilă, ce țin de modalitatea contestării hotărârilor instanței de insolvabilitate.   Proiectul vine cu o nouă redacție a art. 8 din Legea nr. 149/2012 care, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor, va reglementa contestarea hotărârilor și încheierilor instanței de insolvabilitate.

În articolul respectiv vom examina impozitarea venitului sub formă de royalty cu evidențierea unor aspecte problematice. Ne propunem ca explicațiile oferite mai jos să aducă claritate în partea ce ține de corectitudinea determinării venitului sub formă de royalty, impozitării acestuia și, totodată, să

Starea de urgență, instituită în Republica Moldova până la 24 aprilie, ar putea fi prelungită cu încă 60 de zile. Un raport în acest sens a fost aprobat în cadrul ședinței de astăzi, 20 aprilie, a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), prezidată de prim-ministra Natalia Gavrilița.    Astfel, Ministerul Afacerilor Interne urmează să pregătească și să prezinte Guvernului spre examinare proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la înaintarea, către Parlamentul Republicii Moldova, a propunerii privind prelungirea stării de urgență, precum și proiectul Hotărârii Parlamentului în acest sens.