La sfârșitul lunii octombrie 2020, conform datelor din informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova prezentată lunar de Ministerul Economiei și Infrastructurii, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 63,3 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 45,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 28,6 mld. lei și a crescut cu 24,6% față de aceeași perioadă din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 54,9% în total, a însumat 34,7 mld. lei și s-a majorat cu 17,2%.

Situațiile în care persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător intră în incapacitate de plată a obligațiilor asumate prin diferite contracte (de exemplu, cele de împrimut de la peroane fizice și juridice sau de creditare de la instituțiile financiare) sunt destul de frecvente. În acest context, apare întrebarea ce ține de baza legală a insolvabilității acestora și consecințele de neexecutare a obligațiilor de către aceste persoane în Republica Moldova, dar vom prezenta și unele aspecte de reglementare a procedurii de insolvabilitate/ faliment în alte țări.  

 În conformitate cu art. 19 lit. d) din Codul fiscal facilitatea impozabilă acordată de angajator includ suma dobânzii, determinată reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata dobânzii aplicată la creditele noi acordate persoanelor fizice pe un termen ce depăşeşte 5 ani (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, şi rata dobânzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului. 

În conformitate cu prevederile art. 70 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, la determinarea venitului impozabil al nerezidenților se va ține cont numai de venitul obținut în Republica Moldova. Potrivit prevederilor art. 71 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal, venituri ale nerezidenților obținute în Republica Moldova se consideră veniturile, sub formă de creştere de capital, obţinute de către persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova, determinate conform art.39-41 din Codul fiscal.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60))   Analiza indicatorilor din grupa L. Lichiditate   Grupa de indicatori L. Lichiditate – măsoară capacitatea AEÎ de generare a numerarului pentru stingerea datoriilor pe termen scurt. AEÎ din Republica Moldova au dreptul de atragere a depunerilor de economii, care reprezintă mijloace în numerar, depuse în asociație de către membrul acesteia pe baza contractului în scris, pe termen stabilit sau la vedere, cu și/sau fără dobândă, care urmează a fi restituită la scadență sau la cerere. Odată cu majorarea ponderii depunerilor de economii în bilanțul AEÎ, administrarea eficientă a lichidităților a devenit o necesitate importantă pentru administratorii AEÎ.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

1. Actele normative aferente ținerii și organizării contabilității în asociațiile de coproprietari în condominiu Deoarece în practică apar multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu (ACC) în articolul respectiv vom examina atât prevederile actelor normative din domeniu, cât și exemple practice.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Guvernul Republicii Moldova intenționează să implementeze un șir de măsuri ce vor asigura o creștere durabilă a volumului de producere în sectorul laptelui. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a elaborat proiectul Programului național de dezvoltare a sectorului de lapte în Republica Moldova (PNDSL), care a fost examinat în cadrul ultimei ședințe a secretarilor de stat.   Autorii afirmă că obiectivul general al programului prevede înființarea de exploatații competitive și retehnologizarea celor existente prin atragerea investițiilor și folosirea fondurilor structurale în domeniul creșterii animalelor.

Toate actele permisive vor fi eliberate în mod obligatoriu prin Sistemul Automatizat pentru Gestionarea şi Eliberarea Actelor Permisive (SIA GEAP), care va genera un cod unic pentru fiecare act permisiv emis de autoritatea publică. În acest sens, Parlamentul a votat în lectură finală modificările la Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.   Elaborarea proiectului de Lege este prevăzută în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023. Prevederile proiectului sunt conexe și notificărilor din Programul de guvernanță economică pentru Republica Moldova, prin care Guvernul Republicii Moldova urmează să asigure funcționalitatea Ghișeului Unic prin implementarea SIA GEAP.  

(Continuare. Partea I în nr.  2(65) 2021, partea II în nr. 3(66) 2021) Asociațiile de economii şi împrumut (AEÎ), conform prevederilor art. 7 alin. (1), p. 5 al Legii asociațiilor de economii şi împrumut nr. 139/2007 (Legea nr. 139/2007), în funcție de categoria licenței deținute, suplimentar la serviciile prestate membrilor săi de acordare a împrumuturilor şi a serviciilor aferente împrumuturilor, precum şi acceptarea depunerilor de economii, pot acorda şi alte servicii, cu acordul scris al autorității de supraveghere.

Deși companiile din sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC) au început să vândă în regim online produse și servicii cu mult înainte de pandemie, totuși magazinele online, sau așa-numitele internet magazine, prin intermediul cărora se comercializează produse și servicii TIC, au apărut și se dezvoltă vertiginos anume în ultima perioadă de timp. Astfel, companiile IT, pentru a putea încasa mijloacele bănești de la clienți, direct pe paginile web, au recurs la așa-numitele instrumente e-Commerce.   Un instrument e-Commerce reprezintă un serviciu de acceptare a cardurilor în mediul online, oferit de către băncile comerciale autohtone. Adică instrumentul e-Commerce este un serviciu care permite achitări cu cardul direct pe site-ul companiei IT, fiind astfel o modalitate sigură și rapidă de plată pentru produsele și serviciile TIC.

Criza cauzată de răspândirea pandemiei COVID-19 a avut un impact imens asupra economiei mondiale în anul 2020. Măsurile întreprinse pentru combaterea răspândirii infecției au dus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională. Ca urmare a efectelor respective a fost afectată piața muncii.

Un cetăţean a vândut un apartament în luna iunie 2018 cu 600 000 lei. Baza valorică a apartamentului constituia suma de 400 000 lei. Achitarea pentru apartament conform contractului are loc în două rate: 350 000 lei în iunie 2018 și 250 000 lei în iunie 2019. Contribuabilul nu a prezentat Declaraţia privind impozitul pe venit pentru anul 2018 și nu a achitat impozit pe venit, considerând că acestea sunt obligatorii doar după ce va încasa toată suma plăţii pentru apartament. Cum se determină corect impozitul pe venit în situaţia dată?

Când agenția de turism urmează să reflecte la venituri achitările în rate efectuate de către clienții acesteia? Potrivit art. 3 din Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova nr. 352-XVI din 24.11.2006 (Legea nr. 352/2006), agenţie de turism (denumită, de asemenea, detailist) reprezintă persoană fizică sau juridică care vinde sau oferă spre vânzare servicii turistice proprii sau contractate de la alţi furnizori, precum şi pachete de servicii turistice stabilite de turoperator.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a revizuit în scădere prognoza ratei inflației pentru anul 2019, la 5,0 la sută, față de 5,1 la sută cât prognoza în Raportul asupra inflației nr. 2. Previziunile pentru anul 2020 au fost majorate de la 6,5 la 6,7 la sută, potrivit Raportului asupra inflației nr. 3, prezentat de BNM. BNM menționează că rata anuală a inflației va crește până la finele anului curent și va atinge nivelul maxim de 8,0 la sută în trimestrul patru 2019, după care se va diminua continuu până la finele orizontului de prognoză, când va coborî la nivelul minim de 3,9 la sută, în trimestrul doi 2021.

Ținând cont de ultimele modificări efectuate în legislație, întreprinderea X a decis calcularea amortizării în scopuri fiscale pentru anul 2020 după metoda „veche”. Care sunt principalele aspecte care trebuie luate în considerare la determinarea corectă a amortizării în scopuri fiscale?     Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative art. 24 din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (CF) a fost completat cu alin.