Serviciul Fiscal de Stat asigură aplicarea continuă a acțiunilor de conformare a agenților economici, indiferent de domeniul de activitate. Comerțul on-line, de asemenea, este unul dintre segmentele verificate periodic. Astfel, conform datelor disponibile (surse web, rețele de socializare), începând cu perioada ianuarie 2019 și până în prezent, angajații SFS au identificat 462 anunțuri plasate pe diverse portaluri și rețele de socializare cu referire la comercializarea mărfurilor și produselor care se prezumă a fi comercializate din activitatea ilicită de întreprinzător (alcool, produse de tutungerie, parfumuri, raci vii, produse importate, dulciuri, telefoane mobile, palete din lemn, ore practice pentru conducerea autovehiculelor, servicii chirie auto, dezmembrări auto).

Serviciul Fiscal de Stat continuă acțiunile de conformare fiscală pe toate segmentele economiei naționale, unul dintre domeniile specifice monitorizate fiind comerțul cu flori. În perioada 18 martie – 5 aprilie 2019 a fost desfășurată o rundă de acțiuni de specialitate menite să conformeze comercianții de flori prin prisma posturilor fiscale și a controalelor operative. Potrivit statisticii SFS, au fost efectuate 135 de controale pe întreg teritoriul țării, fiind aplicate amenzi fiscale în valoare de 406 mii lei și amenzi contravenționale de 68,6 mii lei, după cum urmează:

Care sunt condițiile specifice de desfășurare a comerțului cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător? Legea nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Legea nr. 93/1998), reglementează desfășurarea unor genuri de activitate de întreprinzător printr-un sistem simplificat de înregistrare, impozitare, evidență şi de dări de seamă în baza utilizării patentei de întreprinzător. Totodată, aferent desfășurării genurilor de activitate de comerț cu amănuntul, menționate la pozițiile 1.1 şi 1.2 din anexa la Legea nr. 93/1998, legiuitorul prevede careva condiții specifice și, anume:

Pe parcursul lunii mai 2019, Direcția generală comerț, alimentație și prestări servicii a Primăriei municipiului Chișinău a eliberat 851 autorizații de comerț. Totodată, doar în primele zece zile ale lunii iunie, au fost eliberate 224 de autorizații. În conformitate cu prevederile art. 13, pct. 6, lit. c) al Legii cu privire la comerțul interior, pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ, comercianţii trebuie să notifice autoritatea administraţiei publice locale.

Consolidarea platformei pentru examinarea proiectelor investiționale strategice, revizuirea și aplicarea moratoriului asupra Programului de dobândire a cetățeniei prin investiție, eficientizarea activității de întreprinzător și promovarea competiției loiale prin revizuirea Legii cu privire la comerțul interior sunt câteva din acțiunile prevăzute pentru componenta Economie și infrastructură în Planul anual de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, publicat astăzi în MO. Componenta economie și infrastructură include domeniile mediului de afaceri, administrării proprietății publice, securității și eficienței energetice, amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, transportului și infrastructurii și cel al tehnologiilor informaționale.

Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019),

Serviciul Vamal își îmbunătățește și simplifică mecanismul de vămuire a trimiterilor poștale internaționale prin intermediul cărora sunt livrate diverse bunuri. Până la finele acestui an, instituția va implementa un modul specializat, destinat procesării prealabile a coletelor transmise prin poșta rapidă. Noul sistem va fi oferit prin intermediul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, cu susținerea căruia sunt derulate o serie de proiecte de modernizare a activității autorității vamale.

Autoritățile își doresc să dezvolte metode inovative de plăți electronice și să reducă plățile în numerar. Promovarea acestora și reducerea numerarului în economie a fost discutată în cadrul ședinței Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, unde au fost prezentate și rezultatele unui sondaj în acest domeniu realizat pe platforma Consiliului în luna mai 2019. Potrivit sondajului, printre cele mai frecvente impedimente în utilizarea plăților electronice se enumeră constrângerile legislative, neacceptarea cardului pentru achitări la comercianții mici în cazul procurărilor de valoare mică, neîncrederea în sectorul bancar, teama populației de a achita procurările cu cardul, obișnuința de a achita procurările în numerar, precum și valoarea mare a comisionului aplicat comercianților de bănci la plățile cu cardul bancar.

Ministerul Finanțelor a convocat o nouă ședință a grupului de lucru responsabil de optimizarea raportării statistice, la care au participat reprezentații Biroului Național de Statistică, Cancelariei de Stat, Băncii Naționale a Moldovei, Serviciului Fiscal de Stat, Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspectoratului de Stat al Muncii, Confederației Naționale a Sindicatelor, Asociației Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri. În cadrul ședinței, membrii grupului de lucru au discutat despre relevanța și termenii de prezentare a 11 formulare care se referă la forța de muncă și comerțul interior de bunuri.

Una dintre măsurile destinate susținerii mediului de afaceri în condițiile situației epidemiologice COVID19 stabilite prin Dispoziția nr.16 din 10.04.2020 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE) vizează subvenționarea angajatorilor care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare conform prevederilor art.80 şi 801 din Codul muncii al RM (CM). Întru executarea Dispoziției, Modul de acordare a subvenţiei este stabilit de Ministerul Finanţelor prin Ordinul nr. 58 din 29 aprilie 2020. Mărimea subvenției care se acordă variază în funcție de categoria subiecților beneficiari.

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

Compania noastră desfașoară urmatoarea activitate: închiriază apartamente de la persoane fizice pe lungă durată cu scopul de a le transmite ulterior în chirie la alte persoane fizice și/sau juridice pe scurtă durată (zile, săptamini). În acest scop, am primit notificare privind inițierea activității de comerț sub categoria Agentia imobiliară. Întreprinderea noastră activează corect sub genul de activitate Agenție imobiliară? Trebuie să achitam taxa pentru cazare?

În anul 2017, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul s-a diminuat cu 4,6%, faţă de anul 2016, indică datele oferite de Biroul Național de Statistică. În același timp, în 12 luni ale anului 2017, s-a majorat cu 19,9% cifra de afaceri din comerţul cu ridicata. Cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei la fel a scăzut — cu 0,4%, în raport cu anul precedent, dar a crescut indicatorul pentru comerţul cu autovehicule şi motociclete — cu 12,9%.

În perioada 5 februarie – 21 martie 2019 se desfășoară cea de-a doua etapă a campaniei de informare și asistență pentru agenții economici cu genericul ”DCFTA info: business: Întreabă expertul”. Evenimentul are drept scop sporirea vizibilității și nivelului de cunoaștere la nivelul mediului de afaceri a prevederilor Acordului de Asociere/ Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) și oportunitățile de dezvoltare a companiilor și export în cadrul Acordului de comerț liber cu Uniunea Europeană (UE).

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

Darea de seamă privind impozitul pe venit — Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei fizice care desfăşoară activitate independentă (Forma AI17), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2 din 9 ianuarie 2017, se prezintă nu mai târziu de 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare. Potrivit art.3 din Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior, prin comerțul cu amănuntul se subânțelege activitate desfășurată de comercianții care vând produse direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora (consumul final.)

Programul de conformare voluntară pentru anul 2019, aprobat și publicat de Serviciul Fiscal de Stat, prevede politici de asistența şi sprijin pentru contribuabilii care execută la timp şi în volum deplin obligațiile fiscale, precum şi politici de detectare şi descurajare a contribuabililor care se eschivează conștient de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăți obligatorii, cu asigurarea sancționării inevitabile a acestora. Astfel, construcția, agricultura, restaurantele, transportul, serviciile de înfrumusețare, întreținerea și repararea autovehiculelor și comerțul cu ridicata a produselor alimentare sunt cele 7 segmentele ale economiei naționale prioritare pentru monitorizare din partea SFS în acest an.

Ieri, 2 iulie 2019, s-a desfășurat o sesiune de informare cu privire la avantajele și beneficiile statutului de Agent Economic Autorizat (AEO), la care au participat peste 80 de reprezentanți ai mediului de afaceri ce dețin statutul de AEO, dar și cei interesați de simplificarea procedurilor vamale. Evenimentul a fost organizat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova (Programul USAID) și contribuția Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI). Sesiunea a avut drept scop informarea companiilor implicate în comerțul internațional de mărfuri despre avantajele statutului AEO, care permit reducerea costurilor și a timpului necesar vămuirii, precum și sporirea securității în traficul transfrontalier.

Agentul economic ”X” desfășoară pe întreg teritoriul republicii activitate de comerț cu amănuntul atât prin intermediul magazinelor, cât și prin intermediul unităților mobile. Apar în calitate de obiecte ale impunerii cu taxa pentru unitățile de comerț și/sau de prestări servicii autocamioanele, prin intermediul cărora se comercializează mărfurile? Dacă da, care este modul de calculare a taxei prin prisma prevederilor Codului fiscal, în cazul în care activitatea de comerț prin intermediul autocamioanelor se efectuează în localitățile rurale în baza unui orar fix (zi/săptămână, etc.)? În cazul în care, conform Notificării privind inițierea activității de comerț și a Înștiințării de recepționare a acesteia, agentul economic a început activitatea la data de 01.01.2019, iar APL a emis Decizia privind stabilirea taxelor locale și cotelor acestora mai târziu (la data de 11.02.2019), care este modalitatea de calculare a taxei?

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.