Bunurile transportate de călători peste frontiera vamală a RM trebuie declarate și sunt supuse controlului vamal. Fac excepție de la această regulă bunurile reglementate de convențiile internaționale.

SRL „I” şi Gheorghe S. s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SA „S” şi Nicolae T., intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat, prin care au solicitat obligarea administraţiei SA „S” să-i elibereze reclamantului facturi fiscale pentru lunile iunie — august 2017, în sumă de 6477 lei, încasarea în favoarea acestuia a sumei de 1799,26 lei prejudiciul material, încasarea de la SA „S” şi Nicolae T. (în mod solidar) în beneficiul persoanei juridice şi, suplimentar, în beneficiul lui Gheorghe S., a câte 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În motivarea acțiunii reclamanţii SRL „I” şi Gheorghe S. au invocat că, pe parcursul anilor 2013-2017, SRL „I” a procurat materiale de construcţii de la magazinul SA „S”, iar la sfârşitul fiecărei luni angajaţii reclamanții prezentau

În luna mai 2019, în Registrul de stat al valorilor mobiliare au fost înregistrate trei emisiuni – una de constituire (în valoare de 0,06 mil. lei) și două suplimentare (în valoare de 47,58 mil. lei). Totodată, volumul emisiunilor de acţiuni în mai 2019 s-a majorat comparativ cu aceeași lună a anului precedent cu 14,47 mil. lei, potrivit datelor publicate de Comisa Națională a Pieței Financiare. Totodată, în primele cinci luni ale anului curent au fost realizate opt emisiuni de valori mobiliare în valoare totală de 61,94 mil. lei, ceea ce constituie o descreștere cu 318,26 mil. lei comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

În conformitate cu modificările operate la art. 5 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, noțiunile de reprezentanță permanentă și reprezentanța entității nerezidente au următorul conținut: pct. 15) din art. 5 al CF definește noțiunea de reprezentanţă permanentă ca loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfășoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Autoritățile propun ajustarea cadrului normativ național la prevederile Directivei UE privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Astfel, pe agenda ultimei ședințe a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător a fost inclus proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (legea practicilor comerciale neloiale).   Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior cu un capitol ce va reglementa relațiile contractuale dintre furnizor și cumpărător la livrarea de produse agricole și alimentare, care se vor stabili prin contracte încheiate în scris, inclusiv în formă electronică, prin mijloace electronice sau la distanță, negociate în prealabil de către părți.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Potrivit proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, noțiunea de cumpărător cu ridicata din Legea nr.461/2001 privind piaţa produselor petroliere poate fi modificată, fiind propus ca acesta să fie considerat  agentul  economic, inclusiv consumator special, care este consumatorul final al produselor petroliere și nu cel care le cumpără în scopul consumului sau al revânzării, după cum prevede definiția în vigoare. Totodată, modificări pot interveni și în sensul determinării comercializarea produselor petroliere, fiind propus ca participanţii la piaţa produselor petroliere, cu excepţia vânzătorilor cu amănuntul, să nu fie în drept să achiziţioneze pe teritoriul ţării produse petroliere spre a le vinde.  

În perioada 17-19 mai 2021 s-a desfășurat cea de-a 52-a Sesiune a Comitetului Tehnic de Evaluare vamală, organizată de către Organizația Mondială a Vămilor (OMC), în cadrul căreia, de către Comitetul Tehnic de Evaluare Vamală (în continuare – Comitet), au fost adoptate și supuse aprobării de către Consiliul OMC două Avize consultative noi referitor la „Evaluarea mărfurilor importate care poartă marca comercială proprie a importatorului” și „Redevențe şi taxe de licență în conformitate cu Articolul 8.1(c) din Acord1”.Totodată se menționează că cele mai recente Avize consultative au fost datate cu 24 mai anul 2019.

Banca Națională a Moldovei informează că la 31 mai 2021, activele oficiale de rezervă au constituit $3 783,23 mil., în creștere cu $32,48 mil. în comparație cu 30 aprilie 2021, când acestea au însumat $3 750,75 mil. Majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de: intervențiile pe piața valutară internă sub formă de cumpărări de valută: $23,0 mil.  înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova pentru proiecte investiționale: $14,37  mil.;

În luna mai anul curent s-a desfășurat cea de-a 52-a Sesiune a Comitetului Tehnic de Evaluare Vamală, organizată de către Organizația Mondială a Vămilor în cadrul căreia au fost adoptate și supuse aprobării două Avize consultative noi referitor la „Evaluarea mărfurilor importate care poartă marca comercială proprie a importatorului” și „Redevențe și taxe de licență în conformitate cu Articolul 8.1(c) din Acord”. Totodată în decizie se menționează că cele mai recente Avize consultative au fost datate cu 24 mai anul 2019.   Ține de reiterat faptul că Avizele consultative ale Comitetului, emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului, constituie un instrument utilizat în vederea evaluării vamale și oferă soluții concrete, pe baza faptelor prezentate, pentru cazuri mai complexe de evaluare.

Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.

În conformitate cu prevederile Codului fiscal nr.1163/1997: - livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parțială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepția mijloacelor bănești [...] (art.93 pct.3)); - obiecte impozabile cu TVA constituie livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecții impozabili, reprezentînd rezultatul activității lor de întreprinzător în Republica Moldova (art.95 alin.(1) lit.a)).

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC ”Venituri”, pct.7 se completează cu definiția valorii juste în următoarea redacție: ”valoarea justă reprezintă preţul estimat de vânzare al unui activ în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între părţi interesate, independente şi bine informate”.

Accesul persoanelor fizice la cumpărarea valorilor mobiliare de stat (VMS) va fi facilitat prin intermediul platformei electronice în care emisiunile de VMS vor fi efectuate prin plasament direct doar către persoane fizice, fără licitații și fără aplicarea procedurii de subscriere. În acest scop Guvernul a aprobat Programul de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în RM (Program) publicat vineri, 15 octombrie, în MO.   Obiectivele urmărite de Program sunt extinderea cercului de investitori și crearea condițiilor favorabile de participare directă a acestora pe piața internă a VMS; diversificarea canalelor de vânzare a VMS; dezvoltarea pieței secundare a VMS; creșterea transparenței tranzacțiilor cu VMS și  a nivelului de educație

Firma de producere și comerț a importat marfă de uz casnic, care pe perioada de garanție este obligată să efectueze în caz de necesitate reparații fără plată. În acest scop furnizorul de marfă ne livrează piesele de schimb fără plată. Se va permite spre deduceri în scopuri fiscale valoarea pieselor de schimb primite fără plată, utilizate la reparația mărfii în perioada de garanție?

Ce-ar trebui să cunoască un operator economic care realizează tranzacții externe de import despre Declarația valorii în vamă? Potrivit Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2016 (Regulament), Declaraţia pentru valoarea în vamă se întocmește și se prezintă pe un formular D.V.1, pentru cazurile în care valoarea în vamă se determină în baza valorii de tranzacţie, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997).

În luna ianuarie 2019, în Registrul de stat al valorilor mobiliare au fost înregistrate 2 emisiuni de acțiuni suplimentare în valoare de 3,21 mil. lei. Totodată, în perioada respectivă pe piaţa secundară nu au fost derulate oferte de preluare, potrivit informațiilor publicate de Comisia Națională a Pieței Financiare. Astfel, în prima lună a anului curent, pe piața reglementată au fost efectuate 4 tranzacții în volum de 0,19 mil. lei raportate la 0,02 mil. valori mobiliare. Potrivit structurii tranzacţiilor, ponderea maximă după volum revine tranzacțiilor de vânzare-cumpărare (0,16 mil. lei sau 84,21 % din numărul total al tranzacțiilor pe piața reglementată).

Autoritățile intenționează să creeze un organ care va coordona și va monitoriza implementarea Proiectului de înregistrare şi evaluare funciară. În acest sens, Cancelaria de Stat propune spre consultare proiectul de dispoziție de Guvern cu privire la instituirea unui Consiliu. În componența acestuia vor fi incluși secretarul general al Guvernului, care va deține funcția de președinte, secretari de stat de la Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului și Ministerul Justiţiei, directorul Agenției Servicii Publice, precum și reprezentanți ai Agenţiei Proprietăţii Publice, Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru și ai Congresului Autorităţilor Locale din Moldova.

În declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, contribuabilul X a declarat venit rezultat în urma înstrăinării unui imobil (apartament), conform contractului de vânzare- cumpărare. Bunul imobil aparține contribuabilului în baza contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață din anul 2006 (proprietate comună în devălmășie cu soțul), și conform contractului de determinare a cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie și înstrăinare prin donație a cotei părți din anul 2017 (soțul a donat soției cota parte a sa după divorț). În contractul de donație din 2017 este specificată valoarea bunului imobil indicată de către Oficiul Cadastral Teritorial (OCT) conform Certificatului cu privire la valoarea bunului imobil stabilită în scopul impozitării.

Dezvăluirea informației în Note explicative la situațiile financiare reprezintă o cerință stipulată în diverse acte normative autohtone, cum ar fi: Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Standardele Internaționale de Raportare Financiare (SIRF sau IFRS).